♦ Arad, Galaţi şi Constanţa sunt judeţele care în acest moment au şansa de a atrage cele mai mari investiţii în regenerabile la nivel naţional, potrivit proiectelor de eoliene şi solare cu avize sau contracte de racordare valabile la data de 31.05.2023 ♦ Dacă toţi cei 10 GW de proiecte care au acum actele în regulă se vor pune în funcţiune, doar cu această capacitate România şi-ar atinge ţintele setate prin Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC). În realitate însă, intenţiile sunt mult mai mari.

Datele cen­tralizate de ZF şi fur­nizate de Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport de energie, cu un rol esenţial în dezvoltarea regenerabilelor, arată că pe data de 31.05.2023 proiectele eoliene şi solare cu o capacitate cumulată de circa 10 GW aveau avizele sau contractele tehnice de racordare la reţea.

Obţinerea acestor documente este foarte importantă pentru că acele proiecte care trec de faza avizării au garanţia că vor avea un loc în sistem, fiindu-le aprobată o soluţie de racordare.

Mai departe, finalizarea investiţiei ţine de „bucătăria“ internă a fiecărui investitor, printre provocări fiind accesul la finanţare, piedicile de ordin legislativ încă existente sau cele legate de asigurarea forţei de muncă.

Revenind la datele furnizate de Transelectrica, rezultă că la finalul lunii mai proiecte solare cu o capacitate de peste 5.000 MW aveau avize sau contracte obţinute, alţi 5.600 MW în eoliene fiind şi ei avizaţi. În total, dacă aceste investiţii se vor realiza, ele ar trebui să ridice sume de peste 10 miliarde de euro.

Ceea ce se remarcă în acest al doilea val de proiecte solare, de exemplu, este dimensiunea semnificativă a in­ves­tiţiilor auto­rizate.

Pe partea de pro­iecte eoliene, inte­­resantă este redeschiderea ju­deţelor Constanţa şi Tulcea, cele mai bune din punctul de vedere al condiţiilor meteo, pentru investiţii noi, lucru care arată că sunt proiecte de întărirea reţelelor aflate în derulare.

În total, dacă toate aceste proiecte cu avize sau contracte de racordare la reţea s-ar pune în funcţiune, România şi-ar putea atinge doar cu ele ţintele asumate prin PNIESC pentru anul 2030. Dar sunt mute voci care spun că se poate de fapt mai mult, mult mai mult.

Într-un scenariu superoptimist, în care toate lucrurile se leagă pe plan local, România ar putea termina această decadă cu proiecte noi de energie verde de circa 26,7 GW, capacitate aproape imposibil de imaginat în acest moment, când pentru 2023 se estimează puneri în funcţiune de numai 300 MW.

Totuşi, pe un scenariu de bază, realist, România are şanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul naţional de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW.

Cu aceste cifre, România este a doua ţară ca potenţial verde din Europa Centrală şi de Est (ECE), după Polonia, arată un studiu realizat de analiştii de la EMBER. Cea mai importantă întrebare rămâne aceeaşi: cât din acest potenţial se va transforma în investiţii reale şi câţi GW rămân pe hârtie.

Exclusiv pe www.zfcorporate.ro:

► Topul celor mai mari proiecte fotovoltaice cu ATR sau CTR valabile pe data de 31 mai 2023

► Topul celor mai mari proiecte eoliene cu ATR sau CTR valabile pe data de 31 mai 2023