Cantităţi uriaşe de capital curg din Japonia către startup-urile europene de tehnologie, întrucât investitorii preferă un ecosistem antreprenorial mai matur, contribuind la scalarea accelerată a sectorului european de deep tech, notează Bloomberg.

Deşi ecosistemul european de startup-uri şi capital de risc a funcţionat mult timp în umbra Silicon Valley, a devenit un teren fertil pentru corporaţiile japoneze, a căror piaţă internă este mai puţin dezvoltată.

Investitori japonezi sau fonduri de capital de risc cu investitori japonezi (limited partners) au participat la runde de finanţare europene în valoare de peste 33 miliarde de euro din 2019, anul în care a intrat în vigoare acordul comercial UE–Japonia, potrivit cercetărilor fondului NordicNinja şi ale platformei Dealroom.

În cei cinci ani anteriori acordului, investiţiile totalizau 5,3 miliarde de euro.

„La acea vreme, nu exista capital japonez în Europa, în afară de SoftBank”, a declarat pentru CNBC Tomosaku Sohara, cofondator şi managing partner al NordicNinja. NordicNinja, care administrează active de 250 milioane euro, este un joint venture între JBIC IG Partners din Japonia şi firma de private equity BaltCap.

Sohara a menţionat că achiziţia producătorului finlandez de jocuri Supercell de către SoftBank a revitalizat ecosistemul de startup-uri din Finlanda.

Astăzi, grupuri precum Mitsubishi, Sanden, Yamato Holdings şi Marunouchi Innovation Partners investesc direct în tehnologia europeană, iar fonduri cu legături japoneze, precum NordicNinja, Byfounders şi Woven Capital (Toyota), finanţează startup-uri pe continent.

Potrivit raportului, Europa are de peste două ori mai multe startup-uri finanţate de VC pe cap de locuitor decât Japonia şi de 4,3 ori mai mulţi unicorni.

Interesul Japoniei pentru investiţii exista deja, spune Sohara. În anii 2000, multinaţionalele nipone au mers în SUA pentru a înfiinţa divizii de venture capital, în căutarea oportunităţilor din perioada în care giganţii tehnologiei abia se conturau.

„Nimeni nu voia să se uite la Europa atunci. După câţiva ani, au realizat că poate cultura americană e foarte diferită de cea japoneză şi au început să se orienteze către Europa”, spune Sohara.

Profilul fondatorilor europeni, mulţi cu experienţă în corporaţii mari, era mai apropiat de cel japonez, spre deosebire de tinerii antreprenori din SUA, proveniţi din Stanford sau medii academice.