Cum poate prânzul la birou să devină motor de productivitate cu impact în economia locală

Autor: Florentina Niţu Postat la 18 noiembrie 2025 23 afişări

Prin comparaţie, în Austria, pauza minimă obligatorie este de 30 de minute după cel mult şase ore de lucru, iar în Finlanda şi Portugalia angajaţii primesc o pauză de cel puţin o oră, potrivit unui studiu al Eurofound, agenţie de cercetare a Uniunii Europene. În economiile vestice, pauza de masă este văzută ca un moment în care se reface doza de energie pentru creşterea productivităţii muncii care, în final, susţine economia.

Cum poate prânzul la birou să devină motor de productivitate cu impact în economia locală

În România, durata pauzelor nu este reglementată prin lege, ci este stabilită prin contractele colective de muncă sau regulamentele interne ale companiilor. Practic, angajatorii au libertatea de a decide condiţiile acestor pauze pentru angajaţi, iar acum şapte din zece angajaţi români au mai puţin de 30 de minute pentru pauza de masă.

Prin comparaţie, în Austria, pauza minimă obligatorie este de 30 de minute după cel mult şase ore de lucru, iar în Finlanda şi Portugalia angajaţii primesc o pauză de cel puţin o oră, potrivit unui studiu al Eurofound, agenţie de cercetare a Uniunii Europene. În economiile vestice, pauza de masă este văzută ca un moment în care se reface doza de energie pentru creşterea productivităţii muncii care, în final, susţine economia.

„Pentru milioane de angajaţi din România, pauza de prânz este mai mult decât o simplă rutină zilnică, este un moment strategic care influenţează sănătatea personală, productivitatea şi bunăstarea la locul de muncă. Cu toate acestea, 7 din 10 angajaţi alocă mai puţin de 30 de minute acestei pauze esenţiale, şi tocmai aceste statistici ne arată cât de actuală e nevoia de a consolida o cultură responsabilă şi conştientă a prânzului în România”, spune Görkem Oran, CEO al Edenred România.

În contextul Zilei Mondiale a Alimentaţiei 2025, Edenred în parteneriat cu HORA au propus crearea unui spaţiu de dialog între actorii capabili să transforme sistemul alimentar românesc prin colaborare, pornind de la una dintre cele mai comune, dar adesea neglijate decizii zilnice de consum: alegerea prânzului. Astfel a apărut „Bucătărioara”.

Bucătărioara este o experienţă gastronomică, care vine ca un apel la acţiune adresat companiilor, restaurantelor şi consumatorilor, cu scopul de a readuce prânzul în centrul atenţiei, ca moment esenţial al zilei. Pentru angajaţi, acesta devine o sursă de energie, productivitate şi echilibru. Pentru restaurante, reprezintă o oportunitate de creştere şi diferenţiere, iar pentru producători, asigură o piaţă stabilă şi sustenabilă. Prin acest demers, Edenred şi HORA îşi propun să creeze un ecosistem colaborativ care promovează un prânz mai hrănitor şi echilibrat pentru angajaţi şi, totodată, sprijină dezvoltarea economică locală.

„Prin platforma naţională Ţara lui Mai Bine, ne-am propus să construim un ecosistem integrat care conectează direct, printr-o platformă digitală unică, producătorii locali cu restaurantele din întreaga ţară. Misiunea noastră este de a aduce, astfel, în farfuriile de prânz ale românilor produsele autohtone, sănătoase şi de sezon, răspunzând unei nevoi stringente a acestora: 9 din 10 angajaţi utilizatori de carduri de masă prioritizează în alegerea lor de prânz restaurantele care oferă produse proaspete”, a mai spus Görkem Oran, CEO al Edenred România. Ţara lui Mai Bine a strâns până acum 200 de companii, producători şi restaurante, pe platformă.

El a adăugat că obiectivul este să inspire o mişcare socială autentică, care să transforme fiecare masă de prânz din timpul programului de lucru într-o „pauză de mai bine” pentru angajaţi. În prezent, legal, în România, doar şoferii din transportul public au dreptul la o pauză de cel puţin 10 minute la finalul fiecărui traseu. De asemenea, sunt prevederi speciale privind pauza pentru personalul din aviaţie. Altfel, pauza este puterea angajatorului asupra angajatului. Spre comparaţie, în mai multe ţări europene pauza minimă este reglementată prin lege, de 30 de minute în Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Slovacia, Slovenia şi Suedia, iar în Finlanda şi Portugalia, legislaţia prevede o pauză minimă de 60 de minute.

Un exemplu mai îndepărtat este Japonia, unde există un adevărat cult al pauzei de prânz. E o oră aproape „sfântă”. Nu se negociază dacă o iei sau nu, e de la sine înţeles că nicio sarcină de la job nu e mai importantă decât acel moment de respiro. Şi, în general, oamenii chiar mănâncă. Multe restaurante au un meniu special de prânz, cu preţuri fixe.

Acum, în România, platforma Ţara lui Mai Bine, lansată anul trecut de Edenred şi HORA, care reuneşte peste 200 de companii şi promovează aprovizionarea restaurantelor cu ingrediente locale, vrea să arate că alimentaţia e importantă, mai ales că în lume sunt 2 miliarde de persoane care suferă de obezitate. De altfel, diabetul şi bolile de inimă sunt mari provocări la nivel global.

Reprezentanţii platformei susţin că masa de prânz nu mai e doar un gest cotidian, ci un catalizator pentru bunăstarea angajaţilor, a companiilor, a restaurantelor şi a producătorilor locali. Edenred şi HORA îşi propun ca această iniţiativă să devină un standard de referinţă pentru consumul sustenabil, sănătate şi responsabilitate socială în România. Ei consideră că prânzul este un adevărat accelerator al stării de bine, nu doar pentru angajaţi, ci şi pentru organizaţii şi comunităţi, generând un impact pozitiv semnificativ, atât la nivel social, cât şi economic.

Totuşi, România rămâne diferită în Europa: prânzul nu are aceeaşi importanţă ca în Germania sau Polonia, unde se respectă pauza. La noi, e mai importantă pauza de dimineaţă de la ţigară, în special în corporaţii. Şi în prezent angajaţii români petrec în medie 30 de minute la prânz, adesea în faţa calculatorului, mâncând covrigi, biscuiţi sau fast-food.

 

 

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.