Opoziţia faţă de guvernul prim-ministrului francez François Bayrou a câştigat teren marţi, sporind probabilitatea ca acesta să fie forţat să plece încă de luna viitoare, scrie FT. 

Trei dintre cele mai mari partide de opoziţie din Adunarea Naţională a Franţei - extrema dreaptă Adunarea Naţională, stânga radicală La France Insoumise şi socialiştii - au indicat că vor vota împotriva moţiunii, ceea ce ar forţa guvernul să demisioneze.

Activele franceze au scăzut pentru a doua zi consecutiv, indicele CAC 40 pierzând 1,9%, iar diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor franceze şi germane pe 10 ani - o măsură-cheie a riscului - îndreptându-se către cel mai ridicat nivel de închidere de la sfârşitul lui aprilie.

Aceasta subliniază revenirea bruscă a preocupărilor legate de finanţele publice ale Franţei în prim-planul atenţiei investitorilor, într-un moment în care vecini europeni precum Italia fac progrese comparabile în reducerea deficitelor.

Tulburările îl lasă pe preşedintele francez Emmanuel Macron într-o poziţie dificilă, cu puţine opţiuni viabile. El ar putea să numească un nou prim-ministru sau chiar să-l revoce şi să-l reîmprospăteze pe Bayrou, sperând că ar putea forma un guvern care să reziste fără un nou mandat, ori ar putea dizolva parlamentul şi să rişte să dea un nou impuls opoziţiei.

Un nou vot ar risca să-i submineze şi mai mult poziţia deja fragilă din Adunarea Naţională - exact ceea ce s-a întâmplat după alegerile anticipate convocate anul trecut.

„Vom vota împotriva încrederii în guvern”, a declarat Boris Vallaud, liderul Partidului Socialist din Adunarea Naţională, la televiziunea BFM marţi. Deputatul socialist Philipp Brun a fost şi mai direct, spunând: „ceea ce se va întâmpla pe 8 septembrie este o demisie mascată”, referindu-se la data votului de încredere.

Dacă Macron ar numi un nou prim-ministru, ar rămâne fără răspuns întrebarea cum ar putea guvernul să adopte un buget nepopular, care l-a doborât pe fostul premier, Michel Barnier. O posibilitate ar fi să încerce să convingă un socialist sau un ex-socialist pentru a câştiga sprijinul acelui partid. Aceasta a fost parţial logica numirii lui Eric Lombard ca ministru de finanţe în decembrie trecut, deşi ulterior Bayrou a preluat o supraveghere mai directă asupra pregătirii bugetului.

O decizie de a dizolva parlamentul şi de a convoca noi alegeri ar aduce probabil cel mai mare grad de incertitudine şi risc pentru guvern. Macron a convocat alegeri anticipate în 2024, încercând să-şi consolideze sprijinul în Adunarea Naţională - o mişcare care i-a distrus susţinerea şi a făcut ca Adunarea Naţională condusă de Marine Le Pen să devină pentru prima dată cel mai mare partid din camera inferioară.

Bayrou convoacă votul de încredere în încercarea de a consolida sprijinul din parlament pentru reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe în valoare de 44 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari), pe care le consideră vitale pentru a evita un dezastru al finanţelor publice. El a propus, de asemenea, desfiinţarea a două sărbători legale în Franţa, atrăgând critici puternice din partea opoziţiei.

Premierul a spus că Macron a fost de acord să recheme parlamentul mai devreme din vacanţă pentru a permite guvernului să îşi prezinte planul şi să organizeze moţiunea de încredere.