Concordia: Procesarea este veriga slabă a lanţului agroalimentar românesc, deşi aduce cea mai mare valoare
Deficitul comercial agroalimentar al României a ajuns la 3,3 miliarde de euro, ce reprezintă peste 10% din deficitul total al economiei, motiv pentru care România trebuie să stimuleze investiţiile şi să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori şi retaileri, pentru a creşte competitivitatea şi a reduce dezechilibrul comercial, potrivit unui studiu realizat de Confederaţia Patronală Concordia.
♦ Avem fabrici, dar unele lucrează la 20% din capacitate. Trebuie stimulate investiţiile prin garanţii, atraşi tinerii în domeniu şi încurajată integrarea ♦ Confederaţia Patronală Concordia lansează joi 13 noiembrie 2025 studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată şi contribuţia a trei sectoare strategice la economia naţională: producţia agricolă primară, procesarea alimentară, distribuţia şi comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România.
Deficitul comercial agroalimentar al României a ajuns la 3,3 miliarde de euro, ce reprezintă peste 10% din deficitul total al economiei, motiv pentru care România trebuie să stimuleze investiţiile şi să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori şi retaileri, pentru a creşte competitivitatea şi a reduce dezechilibrul comercial, potrivit unui studiu realizat de Confederaţia Patronală Concordia.
„Sectorul procesării rămâne cel mai slab dezvoltată verigă a lanţului agroalimentar, deşi are cel mai mare potenţial de creare a valorii adăugate. În prezent, productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, iar unele unităţi de procesare funcţionează la doar 20% din capacitate“, potrivit reprezentanţilor Confederaţiei Patronale Concordia.
Ei consideră că este important să fie încurajate investiţiile prin garanţii de stat, să fie atraşi tinerii prin facilităţi şi să fie sprijinită integrarea pe lanţul valoric, astfel încât să producem local, eficient şi la preţuri competitive. În acest context, propunerile reprezentanţilor Concordia sunt să se creeze un program naţional de investiţii şi modernizare tehnologică în sectorul agroalimentar, axat pe automatizare, digitalizare şi eficienţă energetică; integrarea pe verticală între fermieri, procesatori şi retaileri, pentru a asigura fluxuri stabile de materii prime; valorificarea subproduselor în produse cu valoare adăugată, după modelul Poloniei, cât şi promovarea exporturilor printr-un sistem mai coerent de reprezentare la nivel european şi internaţional.
„România dispune de una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Uniunea Europeană - aproximativ 57% din teritoriul naţional, însă productivitatea şi gradul de integrare a producţiei în lanţurile valorice rămân sub media europeană, iar exporturile continuă să fie dominate de produse primare, cu o valoare adăugată redusă“, spun reprezentanţii Concordia.
În 2024, exportul de cereale şi oleaginoase al României a atins 16 milioane de tone, în valoare 4,3 miliarde de euro, conform datelor de la Institutul Naţiional de Statistică. Conform studiului, România are potenţial să devină un actor competitiv pe piaţa agroalimentară europeană dacă dezvoltă politici coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile, să reducă fragmentarea şi să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori şi retaileri.
Studiul arată că sectorul primar este afectat de fragmentarea excesivă a terenurilor, infrastructura de irigaţii insuficientă şi accesul dificil la finanţare. Peste 40% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar 97% dintre exploataţii sunt de subzistenţă sau semi-subzistenţă. „Agricultura românească nu duce lipsă de resurse, ci de integrare şi planificare strategică. Avem nevoie de ferme care să producă, să proceseze şi să vândă local, în reţele care cresc valoarea adăugată în economie“, se arată în concluziile studiului.
În primul rând, producţia agricolă primară are nevoie de consolidare, finanţare şi atragerea tinerilor fermieri. Astfel, reprezentanţii Concordia, consideră că este nevoie de elaborarea unei strategii naţionale pentru fermele mici şi de familie, care să includă garanţii de stat pentru investiţii, microfinanţare nerambursabilă şi simplificarea procedurilor fiscale; extinderea infrastructurii de colectare şi depozitare, pentru a reduce pierderile şi a creşte valoarea produselor; implementarea de programe dedicate tinerilor fermieri şi sprijinirea asocierii acestora în cooperative funcţionale, cât şi integrarea producţiei vegetale şi zootehnice, pentru dezvoltarea unor ferme mixte, competitive şi circulare.
De asemenea, este necesară dezvoltarea distribuţiei şi comercializării prin lanţuri scurte de aprovizionare, inclusiv prin crearea unei platforme de intermediere în parteneriat public-privat. Totodată, elaborarea unei strategii de branding naţional ar putea contribui la creşterea vizibilităţii şi valorii produselor agroalimentare româneşti, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
„Toate aceste direcţii trebuie privite într-o viziune unitară care integrează principiile sustenabilităţii şi adaptării la schimbările climatice, pentru a consolida rezilienţa agriculturii româneşti şi a-i spori competitivitatea pe termen lung, în contextul obiectivelor europene privind tranziţia verde”, au mai spus reprezentanţii Concordia.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, cu o contribuţie de 30% din PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3.900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













