UPDATE.

La 7 ore după incident, preşedintele Nicuşor Dan reacţionează: 

Am convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării astăzi, la ora 11 pentru a discuta implicaţiile celui mai grav incident care a  afectat teritoriul naţional de la începutul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.  Vom dispune măsurile proporţionale în raport cu Federaţia Rusă.
Gândul meu se îndreaptă, în primul rând, către persoanele rănite, către familiile lor şi către locatarii care au trăit clipe îngrozitoare în propriile lor case. Le mulţumesc pentru calmul cu care au răspuns acestei situaţii şi îi asigur de tot sprijinul statului român.
Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat şi pe măsură — la nivel naţional, aliat şi internaţional.
Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparţine Federaţiei Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galaţi este consecinţa directă a războiului de agresiune dezlănţuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil şi nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum şi a dispreţului sistematic faţă de dreptul internaţional.

Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul şi la cauza acestei agresiuni.
Forţele Armate Române au acţionat respectând procedurile care au fost stabilite pentru astfel de situaţii, având ordinul ferm de a doborî drona de îndată ce condiţiile ar fi permis o astfel de operaţiune fără riscul producerii de victime sau distrugeri la sol.
După ce radarele armatei au detectat drona la intrarea în spaţiul aerian naţional, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române şi un elicopter IAR-330 SOCAT au urmărit drona în spaţiul aerian naţional. Decizia de a nu angaja ţinta a fost luată pentru că nu au existat condiţiile care să permită distrugerea ei fără riscul periclitării accentuate a siguranţei populaţiei civile.
Răspunsul României este ferm şi pe mai multe paliere. Am dispus şi am angajat următoarele măsuri, parte dintre ele deja realizate:
*1. Informarea aliaţilor* -  Toţi aliaţii din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană au fost informaţi despre incident. Comunicarea cu structurile militare aliate este în desfăşurare în timp real.
*2. Capabilităţi antidrone aliate suplimentare* - România a solicitat formal ca aliaţii să deplaseze pe teritoriul naţional capabilităţi antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre şi a Flancului Estic al Alianţei, în conformitate cu instrucţiunile SACEUR.
*3. Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU* -  România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală şi repetată a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă.
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciul Român de Informaţii au fost mobilizate. Alături de autorităţile locale gălăţene, gestionează la faţa locului consecinţele incidentului.
A fost declanşată o anchetă completă privind împrejurările căderii dronei şi au fost dispuse expertize tehnice pentru recuperarea fragmentelor în vederea identificării precise a tipului de armament şi a traiectoriei. Am cerut Ministerului Afacerilor Externe să prezinte neîntârziat o serie de măsuri de luat în privinţa relaţiei cu Federaţia Rusă, proporţionale cu această situaţie atât de gravă.
România este un stat membru al NATO şi nu va accepta, sub nicio formă, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să se transfere asupra cetăţenilor săi. Apărarea teritoriului naţional şi a cetăţenilor României rămâne datoria mea supremă, prevăzută de Constituţie. Este o datorie a cărei îndeplinire o asumăm împreună cu aliaţii noştri, iar astăzi, ca în fiecare zi, suntem mai puternici împreună.
Sprijinul României pentru Ucraina — politic, umanitar, militar şi pe drumul integrării europene — rămâne neclintit. Cu cât Rusia continuă acest război, cu atât mai limpede devine necesitatea ca el să fie încheiat printr-o pace justă şi durabilă, care să respecte suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a anunţat convocarea ambasadorului Rusiei la sediul MAE, după ce autorităţile române au confirmat că drona prăbuşită pe un bloc din Galaţi este de provenienţă rusească.

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a reacţionat după incidentul în care o dronă a lovit o zonă locuită din Galaţi, afirmând că „războiul de agresiune al Rusiei a trecut o nouă linie”.

Von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană va continua să îşi consolideze măsurile de securitate şi descurajare, în special pe flancul estic. „Suntem pe deplin solidari cu România şi cu poporul român. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea şi capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră estică, vom continua să creştem presiunea asupra Rusiei”, a transmis aceasta.

Cum explică MAPN lipsa de intervenţie: 

”Prima limitare pe care o avem e una legală, faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectul să afecteze spaţiul aerian al unei ţări vecine. În continuare, pentru a angaja o ţintă aeriană e nevoie de un anumit timp care presupune detenţei, clasificare şi combatatre. Timpul de 4 minute pe care l-am avut la dispoziţie a fost extrem de scurt”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.

”Armata are limitări foarte stricte în această situaţie, pentru că nu putem riscă să creăm mai multe ameninţări decât putem preveni. Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanţe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina, dar în condiţiile în care e protejată viaţă populaţiei şi proprietatea”. 

După drona rusească explodată într-un bloc de locuinţe din Galaţi, purtătoare de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat, pe X, că Secretariatul General al NATO se află în contact cu autorităţile române.

„În această dimineaţă, un bloc de locuinţe din România a fost lovit de o dronă, în contextul în care Rusia a atacat infrastructura ucraineană din apropierea frontierei. Secretariatul General al NATO se află în contact cu autorităţile române”, se arată în mesajul publicat, vineri dimineaţă, de Allison Hart.

În continuarea mesajului său, purtătoarea de cuvânt a NATO a precizat că alianţa condamnă „imprudenţa Rusiei”.

„Condamnăm imprudenţa Rusiei, iar NATO va continua să-şi consolideze apărarea împotriva tuturor ameninţărilor, inclusiv a dronelor”, a conchis Hart.

Ministra de Externe a României, Oana Ţoiu, a precizat că Articolul 4 din Tratatul NATO, în cadrul căruia România poate solicita consultări cu aliaţii reprezintă un instrument ce ar putea fi utilizat. Potrivit lui Ţoiu, preşedintele României este cel care îl poate solicita, iar consultările în cadrul NATO vor hotrărî dacă toţi aliaţii sunt de acord.

Drona ruseacă de tip Geran-2 s-a prăbuşit, în noaptea de joi spre vineri, într-un bloc de locuinţe din oraşul Galaţi, la etajul 10. Drona a explodat. Explozia a fost urmată de un incendiu. Două persoane cu răni minore au fost transportate la spital.

Ministra de Externe a României Oana Ţoiu spune că invocarea articolului 4 al NATO este unul dintre instrumentele pe care România e poate folosi după ce o dronă rusească a căzut, în noaptea de joi spre vineri, pe un bloc din Galaţi.

Oana Ţoiu susţine că este necesară creşterea capabilităţii de răspuns de apărare anti-dronă a NATO pe flancul estic.

„Atât noi, la nivelul Ministerilor Afacerilor Externe, cât şi Ministerul Apărării, de-a lungul ultimilor luni de zile, am avut această conversaţie în interiorul NATO şi împreună cu partenerii noştri privind necesitatea întăririi flancului estic, atât la nivelul monitorizării spaţiului aerian, cât şi în ceea ce priveşte capabilităţile de răspuns de apărare antiaeriană. Din acest punct de vedere, aliaţii noştri ştiu necesitatea întăririi flancului estic. Aşa cum ştiţi, Ministerul Apărării, de astfel, a şi introdus în lista de achiziţii prioritare mai multe elemente de apărare antiaeriană, dar până la momentul în care aceste noi capabilităţi pot să fie livrate de fornizorii cu care Ministerul Apărării Naţional este în procedură de achiziţii, este necesară întărirea flancului estic prin capabilităţile comune aliate”, a spus ministra de Externe la Digi24.

Ea spune că, în urma incidentului din noaptea de joi spre vineri, a fost informat preşedintele, dar şi NATO.

Oana Ţoiu a fost întrebată dacă România ar putea invoca articolul 4 al NATO.

„Articolul 4 este un instrument pe care România îl poate folosi. Incidentul de azi noapte se încadrează în categoria incidentelor care justifică utilizarea unor instrumente de acest tip. Vorbim de o consultare între statele aliate în momentul în care un stat aliat consideră că există un risc asupra sa. Evident, invocarea articolului 4 este o decizie comună interinstituţională, este parte din discuţiile posibilităţilor pe care le avem în acest moment. (...) Este unul dintre instrumentele pe care România le poate folosi în format aliat”, a răspuns ministra.

Ea adaugă că „preşedintele României este cel care are în acest moment evident şi comanda şi puterea de a invoca atât articolul 4, cât şi oricare dintre măsurile diplomatice. Nu există nicio constrângere a capacităţii noastre de răspuns”.

Presa internaţională tratează incidentul dronei de la Galaţi cu multă seriozitate, multe publicaţii – în regim de breaking news, şi analizează implicaţiile incidentului din perspectiva securităţii flancului estic al NATO.

Postul american de televiziune, CNN, menţionează că, în acelaşi timp cu prăbuşirea dronei în Galaţi, autorităţile ucrainene au anunţat că zona portului Izmail a fost atacată cu drone ruseşti. CNN a reamintit că dronele ruseşti au violat spaţiul aerian al României de 28 de ori de la debutul atacurilor Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Ministerului Apărării român.

Reuters, agenţia internaţională de ştiri, precizează că întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat şi-l citează pe viceprim-ministrul de interne, Raed Arafat, care arată că două scări au fost afectate şi cinci autoturisme – avariate.

Televiziunea franceză de ştiri internaţionale France 24 preia declaraţia oficială a Ministerului Apărării de la Bucureşti şi plasează evenimentul în contextul mai larg al violărilor repetate ale spaţiului aerian NATO de către drone şi rachete ruseşti, amplificând îngrijorările privind extinderea războiului dincolo de frontierele Ucrainei.

Postul american CBS News notează că, deşi pagubele materiale directe au fost limitate, incidentul a generat îngrijorare largă în rândul acestui stat „fost sovietic, astăzi membru NATO şi UE”, şi a confirmat că două avioane F-16 au fost ridicate după detectarea dronelor în spaţiul aerian românesc.

Publicaţia canadiană The Deep Dive oferă cel mai detaliat context juridic şi strategic.

Publicaţia reaminteşte că în aprilie 2026 o dronă căzuse deja într-o zonă populată din Galaţi, avariind un stâlp de electricitate şi o anexă, iar preşedintele Nicuşor Dan declarase că era „primul incident în care proprietatea română a fost efectiv avariată.”

A menţionat că Parlamentul român adoptase în februarie 2025 Legea nr. 73, care instituie un cadru de răspuns etapizat pentru dronele care intră neautorizat în spaţiul aerian, prevăzând identificare, tentativă de comunicare, interceptare şi foc de avertisment înainte de neutralizare.

Analiştii OSINT au apreciat că NATO nu va răspunde militar în absenţa unor victime mortale sau a unui tipar susţinut de incidente suplimentare.

Publicaţia israeliană Times of Israel preia ştirea în regim de breaking news, confirmând răniţii şi localizând evenimentul în contextul mai larg al războiului din Ucraina, fără analize suplimentare faţă de comunicatul oficial român.

Cotidianul german Welt relatează concis şi factual: dronă rusească, bloc rezidenţial, incendiu la etajul zece, doi răniţi minori, 70 de persoane evacuate, F-16-uri româneşti ridicate de la baza Feteşti. Tonul este neutru şi nu prezintă interpretări politice proprii.

Publicaţia maghiară conservatoare Mandiner evidenţiază dimensiunea istorică a evenimentului, considerând-o „prima dată când ruşii au provocat direct pagube unui stat membru NATO” şi operează o distincţie faţă de cazul polonez, unde victima fusese o rachetă antiaeriană ucraineană. Analiza Mandiner este relativ calmă: „Nu va fi război. Nicio parte nu-şi doreşte asta.” A ridicat şi întrebarea care va deveni subiect de scandal intern în România: de ce drona nu a fost doborâtă?

Publicaţia olandeză No.nl insistă pe identitatea victimelor – o femeie şi copilul ei – şi oferă context: dronele ruseşti au intrat de 28 de ori în spaţiul aerian românesc de la debutul războiului, acesta fiind primul incident soldat cu răniţi.

La ora publicării acestei reviste a presei, nu există nicio reacţie oficială din partea Kremlinului, nicio declaraţie a purtătorului de cuvânt Peskov, niciun articol pe TASS sau RIA Novosti care să recunoască sau să comenteze incidentul.

„Orele trecute am trăit din nou un moment pe care nimeni nu şi l-ar fi imaginat posibil într-un oraş european aflat în pace. O dronă căzută peste un bloc din Galaţi a provocat explozie şi a rănit două persoane. Le suntem alături celor afectaţi şi putem să le oferim spaţii de cazare în această situaţie”, scrie Iounuţ Pucheanu într-un mesaj pe Facebook.

El susţine că autorităţile sunt mobilizate în continuare pentru sprijin şi intervenţie rapidă şi adaugă că situaţia este „sub control”.

„Suntem permanent în legătură cu ISU, Prefectura, MApN şi cu toate instituţiile responsabile. Prioritatea noastră este siguranţa oamenilor. Situaţia este sub control, zona a fost securizată, iar evaluările continuă”, a mai transmis primarul.

El condamnă orice atac care pune în pericol civili nevinovaţi şi comunităţi aflate la graniţa unui război şi spune că Galaţiul este un oraş puternic.

„Vom trece şi peste asta împreună, cu calm, solidaritate şi responsabilitate. La fel de important este ca în continuare să vă informaţi din surse oficiale şi să respectaţi măsurile de siguranţă care s-au impus în zonă”, a mai spus Ionuţ Pucheanu.

O dronă s-a prăbuşit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuinţe din municipiul Galaţi, impactul fiind urmat de o explozie şi de un incendiu într-un apartament de la etajul 10.

„Situaţia la acest moment este sub control, pot să spun, în sensul în care incendiul a fost lichidat foarte rapid şi blocul a fost evacuat”, a declarat Raef Arafat.

Potrivit şefului DSU, impactul a fost serios şi trebuie văzut dacă populaţia se poate întoarce acasă. Acesta a precizat că au fost lovite o casă de lift, dar şi 5 autoturisme.

„Două case de scări, pentru că sunt două blocuri lipite, de fapt, o casă de lift, cinci autoturisme, deci impactul totuşi a fost serios şi trebuie văzut dacă populaţia poate să se întoarcă acasă”.

Despre persoanele rănite, şeful DSU, Raed Arafat a precizat că sunt rănite uşor, precizând că prezintă julituri.

„Cele două persoane rănite sunt rănite foarte uşor, sunt doar cu iscoriaţii, cu probleme minore.Au fost transportate la spital, dar nu cred că vor rămâne la spital, cred că vor fi externate”, a declarat şeful DSU, Raed Arafat.

Populaţia trebuie să înţeleagă că deşi este o probabilitate foarte mică, acest risc există, a spus Arafat.

„Populaţia va trebui să înţeleagă, chiar dacă este probabilitate mică, acest risc totuşi există şi l-am văzut în ultimă luna, asta este al doilea incident, din păcate, de data asta, drona a explodat chiar lovind un bloc rezidenţial. Asta înseamnă că mesajele RO-ALERT care se dau sunt justificate”, a declarat şeful DSU.

Acesta a declarat că populaţia nu trebuie să cadă pradă dezinformărilor, nici să-şi dezactiveze RO-Alert, nici să ignore recomandările.
„Populaţia trebuie să nu cadă pradă dezinformărilor şi manipulărilor de pe social media, să-şi dezactiveze RO-ALERT sau să nu asculte recomandările care vin prin aceste mesaje.

Drona care s-a prăbuşit în noaptea de joi spre vineri într-un bloc din Galaţi avea încărcătură explozivă, era o dronă de tip Geran-2, dronă rusească.

În urma prăbuşirii, un apartament situat la etajul 10 al blocului a luat foc. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate, dintre care cele două persoane au fost internate la spital, fiind rănite uşor.

O dronă rusească s-a prăbuşit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuinţe din Galaţi, după ce a intrat în spaţiul aerian al României, în contextul unui nou val de atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii civile din sudul Ucrainei, în apropierea graniţei româneşti, au anunţat autorităţile române.

Impactul a fost urmat de o explozie şi de izbucnirea unui incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului.

Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că două persoane aflate în apartamentul afectat s-au autoevacuat imediat după incident, iar ulterior alte aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat din clădire.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, dronele au fost detectate de radarele MApN în cursul nopţii de 28 spre 29 mai, în timp ce evoluau în apropierea spaţiului aerian românesc. Una dintre drone a pătruns pe teritoriul României şi a fost urmărită de sistemele radar până în zona de sud a municipiului Galaţi, unde s-a prăbuşit pe acoperişul blocului de locuinţe.

În urma incidentului, două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană au decolat la ora 01:19 din Baza 86 Aeriană Feteşti. Acestea au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forţelor Aeriene Române, iar piloţii au avut autorizare de angajare a ţintelor pe întreaga durată a alertei, potrivit MApN.

Autorităţile au activat şi sistemele de alertare a populaţiei. Centrul Naţional Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă asupra necesităţii instituirii măsurilor de protecţie, fiind transmise mesaje RO-Alert pentru judeţele Tulcea, Galaţi şi Brăila.

La faţa locului au intervenit forţe şi mijloace ale ISU Galaţi, sprijinite de alte structuri ale MAI şi de echipe specializate ale SRI. Potrivit autorităţilor, incendiul a fost lichidat, iar până la acest moment nu au fost identificate alte drone.

Într-un nou update transmis vineri dimineaţă, autorităţile au anunţat că, în urma verificărilor efectuate de specialiştii SRI, întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat la impact, astfel că nu se mai impune evacuarea celorlalte scări ale imobilului.

“Ministerul Apărării Naţionale condamnă ferm acţiunile iresponsabile ale Federaţiei Ruse şi subliniază că acestea reprezintă o nouă provocare la adresa securităţii regionale şi a stabilităţii în zona Mării Negre. Astfel de incidente demonstrează lipsa de respect a Federaţiei Ruse faţă de normele de drept internaţional şi pun în pericol nu doar siguranţa cetăţenilor români, ci şi securitatea colectivă a NATO”, a transmis vineri instituţia.

Mai multe site-uri de ştiri din Ucraina, inclusiv 24 Kanal, UNN şi RBC-Ucraina, au scris că drona a lovit o clădire rezidenţială din municipiul Galaţi, provocând o explozie şi un incendiu la nivelul etajelor superioare. Publicaţiile au remarcat că incidentul s-a produs pe teritoriul unui stat membru NATO şi al Uniunii Europene. Relatările au inclus imagini şi înregistrări video de la faţa locului, cu acoperişul avariat al blocului şi intervenţia echipelor de urgenţă. Unele publicaţii au descris momentul drept o nouă dovadă a riscurilor generate de atacurile ruseşti desfăşurate în apropierea frontierei româno-ucrainene.

Jurnaliştii ucraineni au amintit că nu este primul incident de acest tip produs în apropierea graniţei. În ultimele luni, autorităţile române au raportat în repetate rânduri că fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României după atacuri ruseşti asupra infrastructurii portuare din sudul regiunii Odesa. Presa de la Kiev a subliniat că atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre continuă să creeze riscuri pentru localităţile aflate de cealaltă parte a frontierei, inclusiv pentru oraşe româneşti precum Galaţi şi Tulcea.

Cazul a fost preluat şi de agenţii şi publicaţii internaţionale, după ce autorităţile române au confirmat că o dronă a ajuns pe un bloc din Galaţi, provocând un incendiu şi rănirea a două persoane. Incidentul este considerat unul dintre cele mai serioase episoade de acest tip produse până acum într-o zonă locuită din România.