Capitala a atras în prima jumă­tate din acest an 410.000 de vizitatori străini în hoteluri şi alte unităţi de cazare, în creş­tere faţă de semestrul unu de anul trecut când s-au cazat doar 275.000 de străini.

♦ În cel mai bun an, 2019, Capitala reuşea să atragă în hoteluri şi alte unităţi de cazare jumătate de milion de străini în primul semestru, cifră mult sub nivelul înregistrat de capitalele din regiune.

Capitala a atras în prima jumă­tate din acest an 410.000 de vizitatori străini în hoteluri şi alte unităţi de cazare, în creş­tere faţă de semestrul unu de anul trecut când s-au cazat doar 275.000 de străini. În cel mai bun an din turism, 2019, Bucureştiul atrăgea jumătate de milion de străini în prima jumătate a anului, arată datele de la Statistică şi calculele ZF.

Deşi Bucureştiul are cea mai dezvoltată infrastructura hotelieră din ţară, capacita­tea de cazare fiind de 11.000 de camere în hoteluri, dintre care jumătate sunt clasifi­ca­te la patru stele, oraşul nu reuşeşte să intre pe harta europeană a destinaţiilor turistice, alături de Praga, Varşovia sau Budapesta

Spre comparaţie, Praga, capitala Cehiei, unul din cele mai vizitate oraşe din regiune, a atras 1,7 milioane de străini în prima ju­mă­tate a acestui an, de aproa­pe patru ori mai mult faţă de Bucureşti, potrivit datelor pu­bli­ce. În anul 2019, cel mai bun an din tu­rism, Capitala a primit 1,1 milioane de stră­ini în hoteluri şi alte facilităţi de cazare. Spre comparaţie, înainte de pandemia COVID-19, în anul de referinţă 2019, Praga atrăgea 6,8 milioane de vizitatori străini, în timp ce Budapesta atragea 4 milioane de străini.

„Străinii se cazează sub două nopţi la hotel, asta e media sejurului, deşi am făcut inves­tiţii în diferite facilităţi pentru a atrage cli­en­ţii pe şedere mai lungă. Avem centru cu piscină, saună, masaj, terase, suntem ca un resort în oraş. Ne-am dori să avem mai mulţi străini, dar Bucureştiul nu este pro­movat ca destinaţie turistică, Nu există inte­res să atragem turişti străini“, a spus Octa­vian Lazăr, acţionarul complexului hotelier Caro Hotels, de pe strada Barbu Văcărescu din zona de nord a Capitalei. Complexul are o capacitate de cazare de 188 de came­re, două restaurante şi 14 săli de conferinţe.

Anul trecut, Praga, una din cele mai vizitate destinaţii europene, a demarat chiar o campanie pentru a atrage străinii, „Stai în Praga“, prin care promova atracţiile ora­şului şi încuraja străinii să petreacă mai mul­te nopţi în oraş. Campania era orga­nizată atât de biroul de turism Prague City Tourism, cu  aeroportul din Praga şi Czech Tourism, aşa cum arătau datele de pe site-ul oficiului de turism.

Autorităţile române nu au însă nicio strategie de promovare a Capitalei, unde cei mai mulţi străini vin în interes de afaceri şi mai puţin pentru vacanţe. Mai mult, operatorii din turism afirmau la începutul anului că războiul de la graniţă îşi va pune amprenta pe tot turismul de incoming, percepţia străinilor fiind că suntem foarte aproape de ce se întâmplă în Ucraina.

Bucureştiul nu are un brand turistic şi nu s-a poziţionat de destinaţie de incoming pe harta Europei. Mai mult, neaderarea la spaţiul Schengen îi ţine pe turişti departe de România ca destinaţie turistică. În toată ţara s-au cazat în prima jumătate din acest an 930.000 de străini, faţă de 657.000 de străini în S1 anul trecut şi 1,2 milioane de străini în ianuarie-iunie în 2019, cel mai bun an din turism, arată insse.ro şi calculele ZF.

Daniel Ben –Yehuda, şeful hotelului de cinci stele Sheraton din Bucureşti şi al com­plexului hotelier Parc Hotels, ce include unităţile de patru stele Ramada Parc şi Ramada Plaza din nordul Capitalei, spunea în prima parte a anului că dacă România intra în Schengen şi turismul local ar fi crescut, străinii ar fi venit şi cu maşinile, fără să stea ore la vamă. Acum principalii străini vin din Israel la hotelurile din Capitală.

România are în turism un deficit de 1,6 miliarde de euro în primele şase luni din acest an, potrivit BNR. Străinii au cheltuit în ţară 2,1 miliarde de euro, faţă de 1,8 miliarde euro în ianuarie-iunie anul trecut şi dublu faţă de nivelul din S1 2019, anul de referinţă din turism de dinainte de pandemia COVID-19. Pe de altă parte, românii au cheltuit 3,7 miliarde de euro pe deplasări în străinătate în prima jumătate din acest an, nivel aproape dublu faţă de perioada similară din 2019, an de referinţă în turism şi în creştere cu 14% faţă de S1 anul anterior, arată datele de la BNR şi calculele ZF.

Cele mai mari agenţii de turism fac bani din trimiterea românilor în călătorii în străinătate (outgoing), pe piaţa locală fiind foarte puţine companii care aduc străini în ţară. În sezonul de vară avioanele charter duc turiştii  în Grecia, Turcia şi alte destinaţii.