Comisia Europeană a lansat un plan ambiţios pentru dezvoltarea reţelei feroviare de mare viteză, ce  prevede  călătorii mai rapide şi investiţii strategice până în 2040. Astfel că trenurile „viitorului” ar trebui să lege Bucureşti de Sofia în şase ore, în loc de 10 ore în  prezent. La fel şi Bucureşti-Budapesta, faţă de 15 ore acum.

Ţintaa este una ambiţioasă, având în vedere că anul  trecut, trenurile de călători în România au avut o viteză medie de doar 46 km pe oră iar investiţiile în trenuri şi infrastructură sunt minime.

Planul Comisiei se bazează pe reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi stabileşte ţinta reducerii la jumătate a duratei multor rute feroviare populare din Europa până în 2040.

„Transportul feroviar de mare viteză nu înseamnă doar reducerea duratei călătoriilor, înseamnă unirea europenilor, consolidarea economiei şi câştigarea cursei globale pentru un transport sustenabil. Prin acest plan, transformăm ambiţia în acţiune: eliminăm barierele, mobilizăm investiţiile şi facem din calea ferată coloana vertebrală a unei Europe neutre din punct de vedere climatic, competitive şi sigure”, a spus comisarul european Apostolos Tzitzikostas

Mai mult,  până în 2030, călătoria între Berlin şi Copenhaga va dura doar 4 ore (faţă de 7 ore în prezent). Până în 2035, Sofia şi Atena vor fi conectate printr-o rută de doar şase ore. Noile conexiuni transfrontaliere vor lega ţările baltice, iar pasagerii vor putea călători de la Paris la Lisabona prin Madrid.

Scopul este de a reduce semnificativ timpii de călătorie şi de a întări competitivitatea economică a Europei. Iniţiativa susţine obiectivele Uniunii de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi de a consolida poziţia sa în competiţia globală pentru transporturi sustenabile.

Comisia Europeană structurează planul pe mai mulţi piloni principali,  investiţii accelerate şi o reţea unificată la nivel european, un cadru atractiv şi competitiv pentru serviciile feroviare

Vor fi analizate opţiuni pentru trenuri care pot circula cu viteze de peste 250 km/h, acolo unde este viabil economic. În următoarele luni, Comisia va pregăti o strategie de finanţare dedicată, susţinută de un dialog strategic între statele membre, industrie şi investitori. Aceste eforturi vor culmina cu un „High-Speed Rail Deal”, un angajament multilateral de mobilizare a investiţiilor necesare pentru proiectele prioritare.În 2026, Comisia va propune un sistem european de ticketing transfrontalier, pentru ca pasagerii să poată planifica şi achiziţiona mai uşor bilete pentru călătorii cu operatori diferiţi.

În 2027, vor fi introduse măsuri care să interzică inclusiv casarea abuzivă a trenurilor funcţionale şi să stimuleze piaţa de material rulant second-hand, asigurând condiţii transparente pentru revânzare şi operare în toate statele membre.