Ideea general-aceptata este ca democratia si capitalismul se intrepatrund. Insa recentele alegeri din Germania si Japonia au lasat sa se intrevada faptul ca intre cele doua concepte apar uneori disensiuni majore, scrie analistul Robert J. Samuelson in ultimul numar al revistei Newsweek.

In timp ce capitalismul prospera prin schimbare, generand noi tehnologii, noi produse si oportunitati, democratia e rezistenta la schimbare, creind "alegatori" puternici, care tin la statutul lor social.

Capitalismul si democratia nu pot functiona separat, explica analistul. Primul duce la cresterea standardelor de viata, in timp ce a doua anuleaza neregulile generate de primul si, de aceea, se bucura de suportul public. Insa aceasta dependenta reciproca poate fi uneori de rau augur deoarece prerogativele democratice depasite impiedica dezvoltarea constanta a capitalismului.

Alegerile din Germania si Japonia - tari ale caror economii au fost greu incercate in ultimii ani -  si-au propus sa echilibreze aceasta relatie. Rezultatele alegerilor au surprins, insa, pe toata lumea. In Japonia a iesit din nou invingator primul ministru Junichiro Koizumi, care a vazut in rezultatul alegerilor un semnal pozitiv cu privire la reforma sa economica. In Germania, semnalele pre-electorale nu il creditau cu prea mari sanse pe cancelarul Gerhard Schröder in fata candidatului CDU, Angela Merkel, sustinatoarea implementarii unor reforme drastice.

Insa cele doua partide au acumulat aproape acelasi numar de procente.

In ciuda rezultatelor contradictorii, putini sunt cei care cred intr-o apropiata revigorare a economiilor celor doua tari: una e sa vrei "reforma", alta e s-o faci, scrie revista.

In Japonia, Koizumi are un plan indraznet - acela de a privatiza Japan Post - cea mai mare banca a lumii, care absoarbe in jur de 30% din economiile japonezilor, sub forma de depozite. Problema este ca o mare parte din banii depunatorilor a fost folosita de guvern pentru finantarea unor proiecte-fantoma, spune Richard Katz, editor la The Oriental Economist Report. Privatizarea unei astfel de institutii va dura cel putin zece ani si Japonia are si alte probleme stringente de rezolvat - lipsa competitiei pe plan local, o societate imbatranita si investitii straine insuficiente.

In Germania, implicarea guvernului in proiectele economice a devenit alarmant de mare, fapt ce duce la stagnarea productivitatii. Costurile de angajare au devenit si ele prea mari. Reglementarile guvernului descurajeaza competitia.

Aceste chestiuni ii preocupa pe americani din doua motive. O data, pentru ca slabele economii germana si japoneza explica natura asimetrica a cresterii economiei mondiale, care depinde in prea mare masura de cresterea constanta a deficitul comercial al SUA. Al doilea punct de interes: lectia politica despre democratie.