Bruxelles-ul lucrează la propuneri pentru a desfiinţa actualul sistem de aderare la UE, folosit încă din perioada Războiului Rece, şi pentru a-l înlocui cu un model controversat pe două niveluri, care ar putea accelera aderarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace menit să pună capăt invaziei Rusiei, scrie FT. 

Planul de reformă discutat la nivelul Comisiei Europene, deşi aflat într-o fază preliminară, provoacă deja nelinişte în capitalele europene, îngrijorate de o abordare de tip „extindere light”, cu implicaţii majore pentru Uniune, potrivit a şapte oficiali de rang înalt implicaţi în discuţii.

Ucraina, care a devenit oficial stat candidat la UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, consideră aderarea un element fundamental al viitorului său postbelic şi o declaraţie clară a orientării sale pro-occidentale.

O referire la aderarea Kievului la UE în 2027 este inclusă în proiectele unui plan de pace în 20 de puncte, condus de SUA şi aflat în negociere, în pofida estimărilor oficialilor europeni potrivit cărora Ucraina ar putea avea nevoie de un deceniu de reforme pentru a îndeplini criteriile stricte de aderare ale UE.

Totuşi, oficialii Comisiei înţeleg că preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, va putea accepta alte elemente ale unui posibil acord de pace — precum cedarea de teritorii către Rusia — doar dacă va putea prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv al negocierilor.

Planul preliminar aflat în discuţie ar permite Ucrainei să intre în Uniune, dar cu puteri decizionale mult mai limitate. De exemplu, drepturile normale de vot în cadrul summit-urilor liderilor UE şi al reuniunilor ministeriale nu ar fi iniţial disponibile pentru Ucraina, potrivit surselor citate.

În baza propunerilor aflate încă în curs de elaborare, Kievul ar urma să obţină acces treptat la anumite părţi ale pieţei unice, la subvenţiile agricole şi la fondurile interne de dezvoltare ale Uniunii, pe măsură ce îndeplineşte obiective stabilite după aderare.

Aceasta ar reprezenta o schimbare radicală faţă de regulile de aderare stabilite în 1993, care impun statelor candidate să îndeplinească un volum vast de reglementări europene într-o gamă largă de domenii de politici publice şi să fie admise în UE doar după bifarea tuturor criteriilor.

„Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare… Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul de extindere”, a declarat un diplomat european de rang înalt, informat cu privire la această idee. „Regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani. Şi trebuie să devină mai flexibile. Acesta este un moment care apare o dată într-o generaţie şi trebuie să-i facem faţă.”