Pieţele bursiere globale sunt expuse riscului unei corecţii bruşte, pe măsură ce boomul inteligenţei artificiale împinge evaluările către nivelurile bulei dotcom, au avertizat atât FMI, cât şi Banca Angliei, scrie FT.

Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional, a declarat miercuri că optimismul pieţelor privind „potenţialul de creştere a productivităţii datorat IA” ar putea „să se inverseze brusc”, afectând economia mondială.

Declaraţiile sale au venit la doar câteva ore după ce Comitetul pentru Politică Financiară al Băncii Angliei (BoE), responsabil cu supravegherea riscurilor de stabilitate financiară, a tras un semnal de alarmă similar, comparând situaţia actuală cu prăbuşirea din 2000 care a urmat boomului dotcom şi avertizând asupra riscului unei „corecţii bruşte” pe pieţele financiare globale.

„Evaluările de astăzi se îndreaptă spre nivelurile de optimism pe care le-am văzut în perioada internetului, acum 25 de ani,” a spus Georgieva într-un discurs rostit înaintea reuniunilor anuale ale FMI de săptămâna viitoare.

Comentariile Kristalinei Georgieva şi ale BoE reprezintă cel mai clar avertisment de până acum din partea oficialilor globali cu privire la posibilitatea ca o bulă de piaţă alimentată de AI să se spargă.

Georgieva a spus că optimismul legat de AI a „aprins” pieţele şi a contribuit la susţinerea economiei mondiale, dar a avertizat că o corecţie bruscă a preţurilor acţiunilor „ar putea frâna creşterea globală, expune vulnerabilităţi şi face viaţa deosebit de dificilă pentru ţările în curs de dezvoltare.”

Într-un limbaj similar, Comitetul pentru Politică Financiară al BoE a notat miercuri, în procesul-verbal al ultimei sale şedinţe, că „riscul unei corecţii puternice a pieţei a crescut.”

Comitetul a precizat că raportul preţ-câştig ajustat ciclic (CAPE) pentru acţiunile americane — un indicator atent urmărit al evaluărilor — s-a apropiat de nivelurile de acum 25 de ani, „comparabile cu vârful bulei dotcom.”

Indicele S&P 500, care urmăreşte marile companii listate din SUA, se tranzacţionează în prezent la un raport preţ/câştig anticipat pe un an de 25, ceea ce este „ridicat în raport cu mediile istorice”, dar sub nivelurile din 2000, a adăugat BoE.

Indicele a crescut cu 14% în acest an, revenind rapid după declinul provocat de anunţul tarifar „Liberation Day” al lui Donald Trump din aprilie.

Totuşi, Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia, a declarat miercuri pentru CNBC că actualul boom AI este „fundamental diferit” de bula dotcom, deoarece „hyperscalers” precum Microsoft, Google şi Meta sunt „incomparabil mai solide financiar” decât companii precum pets.com, simbol al bulei internetului din anii 2000.

Oficialii Rezervei Federale a SUA (Fed) au minimalizat perspectiva unei corecţii periculoase a pieţei. Mary Daly, şefa Fed San Francisco, a declarat săptămâna aceasta că bula AI nu reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea financiară.

„Cercetările economice o numesc mai degrabă o ‘bulă bună’, în care se fac investiţii masive,” a spus Daly pentru Axios. „Chiar dacă investitorii nu obţin toate randamentele pe care le anticipează entuziaştii iniţiali, nu rămânem cu nimic — ci cu ceva productiv.”

Banca Angliei a adăugat că riscurile unei inversări de piaţă sunt amplificate de creşterea neplăţilor în creditele auto din SUA din ultimele luni, fenomen care „subliniază unele dintre riscurile” semnalate anterior de bancă în finanţarea bazată pe piaţă.

Riscuri suplimentare provin şi din presiunile politice tot mai mari asupra Fed, care „ar putea duce la o reevaluare bruscă a activelor denominate în dolari”, precum şi din incertitudinile politice din Franţa şi Japonia, care ameninţă la rândul lor să perturbe pieţele obligaţiunilor suverane.