Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) atrage atenţia de mult timp că sedentarismul este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii la nivel global. Mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau cu trotinetele reprezintă modalităţi simple şi eficiente de a integra mişcarea în rutina zilnică, mai ales pentru copii şi adolescenţi.

Problema apare atunci când trotinetele electrice înlocuiesc complet aceste forme de deplasare activă. The Conversation prezintă cum cercetările arată că mijloacele de transport asistate solicită semnificativ mai puţină energie decât mersul pe jos. Acest lucru duce la scăderea nivelului de efort fizic zilnic.

Un exemplu concret: un drum de 15 minute parcurs pe jos se transformă într-o călătorie de 5 minute cu trotineta. Diferenţa nu înseamnă doar timp economisit, ci şi activitate fizică pierdută. La nivel individual poate părea un detaliu minor, dar multiplicat la scară largă, acest obicei contribuie la creşterea riscului de apariţie a bolilor cronice.

În plus, trotinetele diminuează interesul pentru mobilitatea „hibridă” – combinaţia dintre mersul pe jos şi transportul public – oferind o soluţie rapidă, dar mai puţin activă, de a ajunge din punctul A în punctul B.

Reducerea deplasării active nu afectează doar corpul, ci şi viaţa socială. Mersul pe jos favorizează conversaţiile, socializarea şi contactul direct cu mediul urban. Utilizarea trotinetelor electrice poate transforma deplasarea zilnică într-o activitate solitară, limitând aceste momente de conectare esenţiale în formarea tinerilor.

Pe lângă sedentarism, datele europene arată o creştere constantă a incidentelor rutiere implicând vehicule de mobilitate personală. În mod îngrijorător, mulţi dintre cei afectaţi sunt tineri sub 25 de ani.

Comparativ cu bicicletele, trotinetele electrice sunt adesea asociate cu leziuni mai grave – de la fracturi complexe, la traumatisme craniene şi leziuni ale coloanei vertebrale. Factori precum viteza, roţile de dimensiuni reduse, infrastructura neadaptată şi lipsa utilizării căştii sporesc aceste riscuri.

Mulţi utilizatori cred că trotinetele sunt mai sigure decât sunt în realitate. Fără educaţie rutieră adecvată, cu experienţă limitată în trafic şi în condiţiile aglomerării urbane, riscul de accident creşte considerabil – mai ales în rândul adolescenţilor.

Soluţia nu este eliminarea trotinetelor electrice, ci promovarea mijloacelor de deplasare active. Bicicleta rămâne o variantă ideală pentru distanţe scurte şi medii, cu beneficii clare:

Sănătate: oferă exerciţiu fizic zilnic şi sprijină echilibrul psihic

Mediu: nu produce emisii poluante

Siguranţă: mai stabilă şi susţinută de infrastructură existentă în multe oraşe

Pentru protejarea sănătăţii tinerilor, specialiştii recomandă investiţii în piste de biciclete sigure, zone pietonale, educaţie rutieră şi campanii de încurajare a mişcării.

Trotineta electrică ramâne un mijloc de transport practic. Totuşi este de dorit să nu fie un înlocuitor pentru activitatea fizică. Dacă viitorul mobilităţii urbane se va baza exclusiv pe soluţii asistate, există riscul formării unor generaţii mai sedentare şi mai vulnerabile. Un oraş sănătos şi o comunitate activă depind de menţinerea mişcării ca element central în deplasarea zilnică.