De ce au pariat italienii peste 150 mil. euro pe România? De’Longhi, unul dintre cei mai mari producători locali de electrocasnice: Am investit în România ca să echilibrăm situaţia, anterior fiind dependenţi de China când vine vorba de producţie
În urmă cu cinci-şase ani, în vremea pandemiei, termenul „nearshoring“ făcea înconjurul mapamondului şi se găsea pe buzele celor mai importanţi executivi din mediul de business. O lume întreagă vorbea despre necesitatea de a produce (orice) cât mai aproape de locul de consum şi de a reduce aşadar dependenţa faţă de pieţe îndepărtate, în bună parte din Asia, dar nu numai.
♦ Pe piaţa autohtonă, grupul italian care are în portofoliu espressoare de cafea, dar şi alte electrocasnice mici a ajuns la peste 3.400 de salariaţi, mai mulţi decât în China (2.400) şi Italia (2.200), celelalte două ţări unde are producţie de electrocasnice pentru consum casnic ♦ Totuşi, numărul de angajaţi din România a scăzut cu 300 în ultimul an.
În urmă cu cinci-şase ani, în vremea pandemiei, termenul „nearshoring“ făcea înconjurul mapamondului şi se găsea pe buzele celor mai importanţi executivi din mediul de business. O lume întreagă vorbea despre necesitatea de a produce (orice) cât mai aproape de locul de consum şi de a reduce aşadar dependenţa faţă de pieţe îndepărtate, în bună parte din Asia, dar nu numai.
Anii au trecut, iar omenirea se află din nou la răscruce. Războiul din Orientul Mijlociu a pus tot globul pe jar. Închiderea strâmtorii Ormuz a făcut ca preţul petrolului să explodeze, iar atacurile asupra depozitelor de gaze din regiune au determinat scumpiri de 30% în acest sector (şi nu numai).
Astăzi, acelaşi termen „nearshoring“ îşi face din nou loc în vocabularul curent. Şi totuşi, câte companii au făcut ceva în acest sens?
Un exemplu
Italienii de la De’Longhi, unul dintre cei mai mari producători locali de electrocasnice, spun că au investit în România ca să echilibreze situaţia, aterior fiind dependenţi de China când vine vorba de producţie.
Doar că investiţiile nu sunt toate recente – prima datează de mai bine de un deceniu, când încă nu se punea sub semnul întrebării globalizarea. În primele luni din 2020 însă, grupul a mai cumpărat o hală, pentru ca a treia investiţie să aibă doar doi ani de la deschidere.
„Pe plan industrial, grupul deţine şase unităţi de producţie pentru sectorul casnic (household), amplasate în Italia (1), România (3) şi China (2), precum şi trei unităţi pentru divizia profesională în Italia (2) şi Elveţia (1). Producţia în România a dus la o diversificare a platformei industriale, astfel încât să reechilibrăm, cel puţin în parte, structura concentrată anterior în principal în China. În ceea ce priveşte platforma chineză, există unele riscuri legate de tendinţele macroeconomice şi de fluctuaţia ridicată a personalului de producţie“, spun oficialii De’Longhi într-un document consultat de ZF.
A redus personalul
La nivel general, există mai multe ţări unde apar dificultăţi în a găsi personal cu competenţe, îmbătrânirea populaţiei agravând situaţia.
„În ceea ce priveşte România, unde grupul şi-a mărit prezenţa în ultimii ani, sunt active în prezent trei unităţi de producţie, situate în trei zone diferite (Cluj, Bihor şi Satu Mare – n. red.) pentru a maximiza, de asemenea, disponibilitatea forţei de muncă.“
Pe piaţa autohtonă, grupul italian care are în portofoliu espressoare de cafea, dar şi alte electrocasnice mici are peste 3.400 de salariaţi, mai mulţi decât în China (2.400) şi Italia (2.200), celelalte două ţări unde are producţie. Totuşi, numărul de angajaţi din România a scăzut cu 300 în ultimul an. În China declinul a fost mai mic, iar în Italia evoluţia e uşor pozitivă.
O altfel de dependenţă
Reprezentanţii De’Longhi adaugă că diversificarea producţiei pe mai multe pieţe – Italia, România, China şi Elveţia – reduce riscul de întrerupere a activităţii.
Totuşi, o parte semnificativă a achiziţiilor de materii prime este efectuată în China.
„Riscurile sunt legate de producţiile realizate de subsidiarele chineze care acţionează în calitate de furnizori ai grupului, de reţeaua de furnizori terţi cheie, precum şi de furnizorii de componente ai subsidiarelor de producţie ale grupului însele.“
Acum mai mulţi ani, reprezentanţii companiei au spus pentru ZF că dezvoltarea operaţiunilor locale ale De’Longhi a atras în România şi o serie de furnizori (câteva zeci în total), care pun umărul la dezvoltarea industriei de profil. Nu au explicat însă cât reprezintă ei din totalul furnizorilor sau cât din materiile prime sunt „made in Romania“.
Grupul italian De’Longhi, unul dintre cei mai mari actori din producţia de electrocasnice mici din lume, a investit în România, începând cu 2012-2013, peste 150 de milioane de euro, bani ce au mers în principal către achiziţia şi dezvoltarea a trei fabrici. O parte din investiţii au fost realizate cu ajutor de stat.
Totodată, gigantul are local şi hub IT şi activitate de import şi distribuţie de electrocasnice.
Anul trecut investiţiile grupului au fost mai mici, şi nu doar local.
„Referitor la investiţiile realizate de grup în anul de raportare 2025, au fost instalate panouri fotovoltaice la unităţile din Elveţia şi România.“
Un context dificil
Frâna investiţiilor vine într-un context economic dificil la nivel global, situaţia fiind accentuată de incertitudinea geopolitică.
„Incertitudinea macroeconomică rămâne critică în unele dintre pieţele-cheie ale grupului. În România, deficitul bugetar ridicat şi inflaţia persistentă au impulsionat o creştere a taxelor şi impozitelor (...). În China, consumul este foarte sensibil la politicile de sprijin din partea statului. Economia Germaniei stagnează. (...) În paralel, din punct de vedere geopolitic, tensiunile şi conflictele din unele regiuni-cheie contribuie la crearea unei incertitudini semnificative.“
O istorie
De’Longhi a început producţia de espressoare de cafea pe plan local în 2013, la Jucu, judeţul Cluj, pe platforma Nokia, la scurtă vreme după ce gigantul finlandez s-a retras din România, acum mai bine de un deceniu. Aceasta a fost şi rămâne facilitatea principală de producţie a italienilor de la De’Longhi în România.
În 2020, la început, grupul a cumpărat local şi o fabrică ce realiza componente pentru Samsung şi a demarat şi în Bihor producţia, de această dată de echipamente de mic dejun sub marca Braun. Doi ani mai târziu, gigantul a preluat şi o uzină la Satu Mare. E vorba de o clădire industrială, dar unde nu exista niciun fel de activitate.
Odată cu noua inaugurare, cea de la Satu Mare, România a ajuns o platformă industrială-cheie pentru grupul italian care este în top 30 cei mai mari exportatori locali în 2025.
Rezultatele financiare nu sunt disponibile pe anul trecut, dar compania De’Longhi Romania a raportat în 2024 afaceri de aproape 3 mld. lei, plus 22%. A fost primul an cu trei fabrici. Tot businessul e operat pe aceeaşi entitate.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













