Producţia internă de porci este esti­mată la aproximativ 3,4 milioane de capete în anul 2025, înregistrând o uşoară creştere în ultimii doi ani, spune Adrian Balaban, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

„Totuşi, mai avem mult de recuperat faţă de situaţia din 2017 – anul confirmării primului focar de pestă porcină africană în România – când se sacrificau peste 4,3 milioane de porci“, completează Adrian Balaban.

De altfel, pesta porcină a afectat pro­duc­ţia de carne de porc românească, boala afectând numeroase ferme din România şi a ţinut pe loc investiţii importante. În plus, în toată această perioadă necesarul de consum a fost acoperit şi din importuri. Însă, sunt şi veşti bune pentru sector.

„Au fost realizate investiţii noi, în prin­cipal în ferme de reproducţie, un capitol la care eram net deficitari, ceea ce va conduce, sperăm noi, la creşterea numărului de porci născuţi, crescuţi şi abatorizaţi în România“, a menţionat el.

De altfel, conform unui studiu al APCPR, românii caută la raft carnea de porc produsă pe plan local. În acest context, 72% dintre români declară că preferă carnea de porc românească, însă mulţi nu ştiu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informaţii despre proprietăţile acesteia, relevă studiul realizat în prima parte a anului 2025.

Cercetarea dezvăluie o discrepanţă semnificativă între preferinţele declarate ale românilor şi comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu ştiu cum să o identifice co­rect la raft. Carnea de porc rămâne un ali­ment de bază în dieta românilor – aproape jumă­tate o consumă de două-trei ori pe săptă­mână sau mai des, iar tinerii între 18 şi 24 de ani au cel mai mare consum zilnic, conform informaţiilor furnizate de asociaţie.

România este una dintre cele mai mari pieţe de consum de carne de porc din Uniu­nea Europeană, cu un consum mediu de a­proximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În ţară există peste 200 de ferme comerciale autorizate şi peste 80 de aba­toare, care asi­gură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Iar pentru a veni în întâmpinarea  con­sumatorilor, asociaţia a realizat o etichetă specială pe care o vom vedea la raft. Într-o primă etapă, vom vedea această etichetă – simbolul „Porcul românesc bine crescut“ – în mediul online, pe site-ul dedicat, dar şi pe reţele de socializare, spune Adrian Balaban.

„Ulterior, simbolul va deveni vizibil şi pe ambalajele producătorilor membri ai a­so­ci­a­ţiei, iar cu sprijinul partenerilor retai­leri vom aduce acest demers şi în magazine, pentru a susţine alegerile informate ale consumatori­lor“. Mai mult, APCPR şi-a propus toate diligenţele necesare pentru elaborarea unui dosar şi a unui caiet de sarcini în vederea transformării acestui nou simbol într-un instrument de certificare accesibil şi altor producători care doresc să adere la el.

„Ne dorim să devină – un instrument util atât pentru producătorii români, cât şi pentru consumatorii români. Funcţionează în ambele sensuri“ . De altfel, studiul relevă faptul ca consumatorii nu sunt atenţi întotdeauna la scrisul mic de pe etichetă. 

„Deşi, declarativ, cumpărătorii spun că îşi doresc sau că achiziţionează produse româneşti, uneori doar presupun că acestea sunt româneşti, fără a verifica efectiv. Dacă nu există elemente vizuale care să le atragă atenţia, mulţi nu se mai informează mai departe“, a adăugat Adrian Balaban, preşedinte al unei asociaţii cu aproximativ 80 de membri. Aceştia produc în prezent 75% din producţia românească de porc.

„Având în vedere trendul crescător al adeziunilor la asociaţia noastră, estimez că până la sfârşitul anului viitor, în fermele noastre se va produce cel puţin 90% din porcul românesc“, a punctat managerul, care menţionează că toate cifrele înaintate se referă la porcii crescuţi în exploataţii comerciale autorizate sanitar-veterinar şi în condiţii superioare de bunăstare a animalelor.

Mai mult, studiul asociaţiei relevă şi că gustul, tradiţia şi identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. Astfel, 39% dintre respondenţi o consideră „parte din tradiţia românească“, 29% spun că „este carnea cu care au crescut“, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit.

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparaţie cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospeţime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) şi sănătate (28%).

Studiul APCPR a fost realizat de agenţia de cercetare de piaţă Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel naţional, pe un eşantion de 1.000 de persoane din rândul populaţiei digitalizate din toate regiunile ţării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbaţi-femei şi pe categoriile de vârstă active profesional.