Aproape unul din zece români nu şi-a putut încălzi locuinţa în 2024. România, peste media UE
Diferenţele dintre statele membre rămân semnificative în privinţa accesului la încălzire, iar România se află peste media UE în ceea ce priveşte ponderea populaţiei care nu îşi poate încălzi locuinţa.
La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populaţie nu a reuşit să îşi menţină locuinţa suficient de caldă în 2024. Situaţia s-a îmbunătăţit faţă de anul precedent, când proporţia persoanelor aflate în această situaţie a fost mai ridicată, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În România, 10,8% din populaţie s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi încălzi adecvat locuinţa în 2024. Deşi nivelul rămâne peste media UE, datele indică o ameliorare faţă de 2023, când procentul era de 12,5%.
Comparativ cu alte state membre, România se află într-o poziţie intermediară. Situaţia este mai bună decât în ţările cele mai afectate de sărăcia energetică, unde proporţia persoanelor care nu îşi pot încălzi locuinţa ajunge la 19% în Grecia, 18% în Lituania şi 17,5% în Spania, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane se confruntă cu această problemă.
În acelaşi timp, situaţia din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală şi de Nord. În Germania, 6,3% din populaţie se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană se află Finlanda, unde doar 2,7% din populaţie declară că nu îşi poate încălzi adecvat locuinţa.
Datele arată diferenţe şi între marile economii europene. În Franţa, 11,8% din populaţie se confruntă cu dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, un procent uşor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeaşi situaţie, iar în Slovacia 8,3%, ambele ţări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.
Fenomenul este influenţat de nivelul veniturilor, de costurile energiei, eficienţa energetică a locuinţelor şi de condiţiile climatice.
Ţările din Europa de Nord, unde locuinţele sunt mai bine izolate şi sistemele de sprijin sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în state din sudul şi estul Europei, inclusiv România, proporţia populaţiei afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici şi a clădirilor mai puţin eficiente din punct de vedere energetic.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro












