Privesc cu foarte mult optimism anul 2026, în primul rând datorită datelor din execuţia bugetară. Chiar dacă azi nu e finalizată execuţia bugetară pe 2025, va fi finalizată până la finalul săptămânii, datele sunt încurajatoare. Sprijină şi transferă încredere în privinţa modului în care corecţia fiscal-bugetară a fost executată de către România, a spus ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă. 

”Un buget corect şi realist nu se poate face decât de la analiza execuţiei anului precedent. Execuţia este în general bună, dar sunt şi multe lucruri pe care le putem îmbunătăţi, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte. În coaliţie am agreat acest calendar, cu adoptarea bugetului uneva la mijlocul lunii februarie, care va depinde şi de discuţiile cu ministerele, dar şi de discuţiile din coaliţie”, a spus ministrul.

„Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investiţiilor. Este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Pentru acest lucru, proiectăm peste 10 mld. euro numai în zona de PNRR, dintre care peste 7 mld. euro vor fi granturi”, a adăugat el. 

Ce a mai declarat ministrul de Finanţe: 

► Anul 2026 are perspective foarte bune, sunt şanse foarte mari şi în privinţa discuţiilor de aderare la OCDE.

Am închis practic discuţiile asupra studiului economic în comitetul economci al OCDE, o etapă extrem de importantă. Mai avem o serie de avize de obţinut, dar după ce vor fi obţinute, sunt şanse foarte mari pentru România de aderare. 

► Perspectivele din punctul de vedere al pieţelor şi al agenţiilor de rating sunt foarte bune. Deja avem începând de săptămâna viitoare prima discuţie cu Fitcch, dar acestea pleacă de la o bază unde România şi-a îndeplinit angajamentele.

► Discuţiile pe care le-am avut în coaliţie erau esenţiale pentru adoptarea bugetului 2026 - am stabilit un calendar. În următoarea şedinţă de buget vom adopta plafoanele, în cursul săptămânii următoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecţia fiecărui minister. 

► Pe lângă cele 10 mld. euro din PNRR, proiectăm 5 mld. euro a ministerelor pentru fonduri de coeziune, la care se adaugă 5 mld. euro, fonduri europene destinate agriculturii. 

► Discutăm de peste 20 mld. euro destinate investiţiilor, peste 100 mld. lei în bugetul anului 2026, bani extrem de importanţi pentru relansarea economică. Proiecţia de creştere este în jur de 1%, cu un PIB prognozat de 2045 mld. lei

► Deficitul bugetar este spre 6%, este în discuţie. Pe parcursul elaborării bugetului şi pe măsură ce închidem toate discuţiile vom avea o ţintă de deficit finală, dar va fi în liniile anunţate anterior.

► Foarte important este că pornim de la o bază de investiţii foarte bună. 

► Au fost multe comentarii în privinţa modului în care gestionăm investiţiile, mai ales în ultimele 6 luni. Rezultatul de la final de an ne arată că investiţiile au crescut cu aproximativ 15%. Investiţiile pentru 2025 au fost 137 mld., ceea ce semnealază faptul că am reuşit să accelerăm în 2025 şi în special în S2. 

► Aceste investiţii sunt preponderent investiţii din fonduri europene. Am reuşit să creştem proporţia între fondurile europene şi fondurile naţionale. 

► Plecăm de la o bază credibilă şi transmitem un mesaj important, că deficitul înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat. Este în jur de 7,7% din PIB, cea care este vehiculată în mass-media. 

►  Acest lucru arată în primul rând o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape 1% din PIB.

► Această surpriză va avea un efect şi în costul de finanţare pe care îl vom avea în acest an, care va fi mai scăzut, şi transmite şi un semnal de credibilitatea că ajustarea fiscală pe care o avem de făcut în 2026 este mult mai credibilă.

►  Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic, deşi el va fi explicat când publicăm cifrele finale pentru rectificare este că am câştigat încrederea Comisiei Europene şi am reuşit să renegociem PNRR-ul, am reaşezat proiecte pe fonduri europene finanţate prin loan-uri şi granturi pentru 10 ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNRR în coeziune şi totalitatea acestor măsuri a creat efecte importante. Cea mai mare parte din această economie provine din renegocierea PNRR-ului, care nu ar fi fost posibilă în cazul în care nu câştigam încrederea Comisiei prin adoptarea măsurilor în pachetul 1 şi 2.