Cehia votează în zilele de 3 şi 4 octombrie la alegerile parlamentare, scrutinul fiind unul cu miză uriaşă, pentru că rezultatele ar putea îndepărta ţara de calea pro-europeană. După o campanie electorală susţinută inclusiv de discursuri antisistem promovate masiv pe TikTok, situaţie prin care a trecut şi România înainte de alegerile de acum câteva luni, toate privirile vor fi pe rezultatele anunţate sâmbătă de Praga. 

Potrivit analiştilor XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale, alegerile din Cehia ar putea avea un impact important atât pentru economia ţării, cât şi pentru investitori.

Votul pentru Camera Deputaţilor din Republica Cehă a început vineri, 3 octombrie. Rezultatele vor fi probabil cunoscute sâmbătă seara, 4 octombrie, când se aşteaptă un rezultat foarte strâns. Opoziţia este uşor favorită în acest moment, cu câţiva potenţiali nou-veniţi, astfel încât gama de rezultate posibile este largă. Orice previziuni privind economia şi pieţele financiare sunt complicate şi mai mult de un model familiar în Cehia: decalajul dintre retorica campaniei electorale, programele partidelor şi ceea ce se întâmplă în practică.

Dacă actuala coaliţie de guvernare va câştiga, ne putem aştepta la o consolidare continuă a finanţelor publice şi la un curs pro-european şi pro-occidental ancorat în NATO.

Coaliţia ar fi, foarte probabil, formată din patru sau cinci partide diferite, adesea grupate sub denumirea de „blocul democratic”.

Aceste partide acoperă spectrul politic de la stânga la dreapta şi, din punct de vedere istoric, au existat tensiuni atunci când s-a încercat promovarea agendelor individuale şi găsirea unui numitor comun, ceea ce a încetinit reformele cheie.

Chiar şi aşa, ritmul de acumulare a datoriei publice a fost redus cu mai mult de jumătate, iar economia a fost relansată, înregistrând o creştere de aproximativ 2,5% pe an. Pe de altă parte, Republica Cehă a înregistrat cea mai lentă creştere cumulată a salariilor reale din 2019, iar în termeni reali, salariile din 2025 încă nu au revenit la nivelurile dinaintea pandemiei de COVID.

Partidele antisistem par aproape de victorie

Cu toate acestea, cel mai probabil rezultat este victoria partidului populist ANO, al miliardarului Andrej Babiš, care ar încerca să formeze un guvern aliniat narativului Ungariei şi Slovaciei. Provocarea constă în faptul că, pentru a obţine majoritatea în Camera Deputaţilor, ANO ar avea probabil nevoie de sprijinul grupurilor anti-establishment.

Andrej Babiš, fostul pre­mier al Cehiei, tocmai şi-a extins afacerile agricole în România. Prin inter­mediul traderului de cereale East Grain din Cluj, în acţio­nariatul căruia a intrat în 2023, a cum­pă­rat 90% din acţiunile companiei Maragro Group. Aceasta produce ce­reale şi plante oleaginoase pe 9.600 de hectare în judeţul Timiş şi deţine o fabrică de procesare a seminţelor de floarea-soarelui, precum şi o staţie de sămânţă. Italianul Marco Chiaradia, fondatorul Maragro Group, rămâne cu 10% din afacere şi se va ocupa de partea operaţională.

Babiš, mai are o companie în judeţul Timiş, prima în care a investit în România, şi anume Fert Tradero, care distribuie îngrăşăminte, în principal, în vestul ţării. Aceasta a avut anul trecut o cifră de afaceri de 132 de milioane de lei, similară cu cea din anul precedent.

Andrej Babiš, în a doua parte a anului 2023, a preluat pachetul majori­tar de acţiuni (65%) al comerciantului de cereale East Grain.

East Grain este un business inte­resant prin prisma diferenţierii de alte businessuri din sector şi, mai ales, faţă de multinaţionalele Ameropa, CHS, Cargill sau COFCO, cumpărând marfă de la fermieri sau firme care colectează de la mici fermieri şi vânzând direct procesatorilor din Europa Centrală şi de Vest, care au fabrici de furaje, ulei ori bioetanol. Circa 50% din cerealele comercializate merg către procesatori din România, conform celor mai re­cen­te date oferite pentru ZF. Traderul co­laborează cu peste 700 de fermieri mici, medii şi mari şi se concentrează pe cei care au 50, 200 sau 500 de hectare, preponderenţi în portofoliul East.

Discursul electoral trage piaţa în jos

Andrej Babiš a declarat că doreşte naţionalizarea ČEZ, o companie deţinută în majoritate de statul ceh, alături de acţionari minoritari din sectorul privat. Modelul actual a funcţionat bine, deoarece cotarea la bursă permite o supraveghere atentă a companiei şi oferă investitorilor o parte din succesul acesteia. Acest lucru întăreşte presiunea pentru eficienţă.

Babiš a sugerat, de asemenea, că o achiziţie forţată a acţionarilor minoritari ar putea să nu includă o primă de preţ, ceea ce este standard pe pieţele dezvoltate pentru tranzacţii de acest tip.

Există, de asemenea, riscul ca declaraţiile politice să provoace scăderea preţului acţiunilor, ceea ce ar face achiziţia de către stat mai ieftină. Acest lucru ar prejudicia acţionarii minoritari şi ar afecta întreaga piaţă de capital, subminând credibilitatea acesteia în faţa investitorilor internaţionali, mai subliniază analiştii XTB.