De la bucătăria familiei la 900 de magazine: povestea unui antreprenor care a cucerit lumea după un faliment

Postat la 26 octombrie 2025 11646 afişări

De la bucătăria familiei la 900 de magazine: povestea unui antreprenor care a cucerit lumea după un faliment

În anii ’90, un hairstylist pasionat din Poole, pe coasta sudică a Angliei, visa la un brand de cosmetice care să nu ascundă frumuseţea în ambalaje lucioase, ci să o arate aşa cum este. Aşa începe povestea unui brand cu peste 900 de magazine în întreaga lume, născut din cenuşa unui faliment.

 

Mark Constantine, specialist în trihologie (ştiinţa părului şi scalpului), şi-a transformat visul într-o afacere care a redefinit industria frumuseţii etice. A fondat Lush în 1995, împreună cu soţia sa, Mo Constantine, şi o echipă restrânsă de colaboratori şi prieteni — printre care Rowena Bird, Helen Ambrosen, Liz Bennett, Karl Bygrave şi Paul Greeves. Povestea lui Mark Constantine începe însă mai devreme. În anii ’70, el lucra ca hairdresser, dar era deja preocupat de compoziţia produselor cosmetice. În 1977 a colaborat cu Anita Roddick, fondatoarea The Body Shop, pentru care a dezvoltat primele formule naturale de şampoane şi balsamuri. După o perioadă de succes, el şi echipa sa au fondat Cosmetics To Go, o companie inovatoare de vânzare prin poştă a produselor cosmetice, care însă a intrat în faliment la începutul anilor ’90.

Din rămăşiţele acelei experienţe, dar şi din dorinţa de a o lua de la capăt cu sens, s-a născut Lush. Numele „Lush” — care în engleză înseamnă „proaspăt”, „abundent” — reflectă perfect filosofia brandului: prospeţime, senzorialitate, bucuria de a folosi ingrediente naturale fără compromisuri. Primele produse erau făcute manual, în bucătăria familiei Constantine, ambalate simplu şi vândute în săpunării locale. Brandul a refuzat, de la început, testarea pe animale şi a introdus conceptul de „naked products” – cosmetice fără ambalaj, o alegere curajoasă pentru o industrie obsedată de imagine. În scurt timp, Lush a devenit un fenomen cultural. Mirosurile vii ale săpunurilor artizanale şi bombele efervescente pentru baie au atras clienţi din toată lumea, iar magazinele brandului au devenit experienţe senzoriale în sine. În anii 2000, compania s-a extins global, păstrând producţia majoritar în Marea Britanie şi o structură internă bazată pe independenţă şi valori etice. Deşi businessul a crescut constant, Mark Constantine a rămas fidel principiilor sale. În interviuri, a spus deseori că misiunea Lush nu este doar să vândă cosmetice, ci „să schimbe felul în care companiile se raportează la oameni şi la planetă”. Din această perspectivă, fiecare decizie de business devine o declaraţie morală: refuzul publicităţii tradiţionale, boicotarea reţelelor sociale (în 2021, Lush şi-a suspendat conturile globale de Facebook, Instagram şi TikTok din motive etice) şi investiţiile în centre de reciclare, reutilizare şi reparaţie. În centrul companiei din Poole funcţionează azi Green Hub — un spaţiu dedicat refolosirii materialelor, reciclării şi educaţiei sustenabile. Aici se sortează, reciclează şi recondiţionează anual peste 500 de tone de materiale. În 2024, Lush a donat peste 150.000 de produse către organizaţii sociale, rămânând un exemplu de capitalism cu conştiinţă. Alături de el, Rowena Bird, una dintre cofondatoarele brandului, a jucat un rol cheie în conturarea spiritului Lush. Ea a insistat mereu ca brandul să rămână implicat în campanii pentru drepturile omului, diversitate şi protecţia mediului. În 2024, la aniversarea de 30 de ani, Bird spunea că Lush a fost dintotdeauna „despre a face bine, nu doar despre a arăta bine” — o frază care surprinde perfect filosofia echipei fondatoare. Astăzi, Lush are mii de angajaţi şi peste 900 de magazine în lume, dar rămâne o companie independentă, controlată de fondatorii săi. Într-un context global în care „greenwashingul” a devenit o normă, Lush continuă să demonstreze că etica şi profitul pot coexista. Mark Constantine rămâne un capitalist atipic: un om care a clădit un imperiu nu prin publicitate agresivă, ci prin încrederea în autenticitate, transparenţă şi curajul de a fi diferit.  

Surse: Financial Times, The Guardian, Raconteur, Sustainability Magazine, Modern Retail, Insideretail, WeAreLush.com, Wikipedia

Traducere şi adaptare: Ioana Matei

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.