In timp ce intreaga lume se lupta cu Marea Recesiune, acest amestec ciudat de comunism si capitalism, inregistra o crestere anuala a PIB-ului de 8,9% in trimestrul al treilea. Ministrul Finantelor din SUA - Tim Geithner, afirma ca "China va avea nevoie de o schimbare majora a economiei, de la o orientare catre cererea externa spre o cerere interna, si de la o crestere economica bazata pe investitii externe si export catre o crestere bazata pe consum intern". Permiteti-mi sa fiu sceptic cu privire la miracolul economiei chinezesti.

Majoritatea investitorilor considera China ca cel mai bun model existent vreodata, in timp ce unii analisti, inclusiv subsemnatul, vad China ca urmatoarea criza majora. In ultimele trei decenii economia Chinei s-a supraincalzit, atingand o crestere medie anuala de aproximativ 10%. S-au construit mall-uri, magazine de lux si de spatii locative fara o cerere reala. Primul ministru Wen Jiabao a afirmat in martie 2007, ca "cea mai mare problema cu economia Chinei este cresterea economica instabila, dezechilibrata, si necoordonata". In 2009, Guvernul chinez a cheltuit 900 de miliarde de dolari pentru stimularea economica la un PIB de 4.300 de miliarde de dolari dar cu rezultate mai mici decat estimarile initiale.

Unii sceptici sustin chiar ca PIB-ul oficial din al treilea trimestru este supraevaluat.

Se pare ca exista unele neconcordante in statisticile oficiale chineze. De exemplu, cresterea vanzarilor de autoturisme nu se coreleaza cu statisticile consumului de benzina. E posibil ca societatile in care actionar este statul sa cumpere autovehicule pe care sa le stocheze in parcari gigant cu scopul de a induce o crestere economica aparenta. Un alt aspect vizat este supracapacitatea.

De exemplu, chinezii consuma deja mai mult ciment decat restul lumii la un loc, si anume o cantitate de 1,4 miliarde de tone pe an. In ultimii ani, si-au consolidat capacitatea de productie iar o cantitate de 340 milioane de tone - reprezentand consumul din Statele Unite, India si Japonia la un loc, devine surplus. In concluzie, economia chineza este in pericolul de a produce cantitaţi imense de marfuri care vor fi in imposibilitatea de a se vinde. Pe de o parte, investitorul George Soros vede China ca cel mai mare castigator din criza financiara globala. Pe de alta parte, castigatorul Premiului Nobel -Joseph Stiglitz a spus ca economiile emergente, inclusiv China, trebuie sa se protejeze impotriva dereglarii preturilor la active ca urmare a excesului de lichiditati de pe piata.

Eu cred ca la originia declinului economic din China vor sta indicatorii economici supraevaluati si excesul de lichiditati. Excedentul de cont curent si euforia investitorilor straini au adus un aflux masiv de investitii in China. Pe masura ce dolarul american a inceput sa scada, investitorii si-au transferat lichiditatile in Extremul Orient. In cazul in care dolarul se va intari, cantitati suficiente de lichiditati ar putea parasi China si preturile ridicate ale activelor vor scadea alarmant. Ceea ce se intampla in China acum, nu se deosebeste de ceea ce s-a intamplat pe alte pieţe emergente in trecut.

Pentru alte subiecte economice precum si pentru participarea la o noua initiativa de tranzactionare pe bursele de capital (Desert Mirage - Trading Simulation) va astept pe http://toniiordache.ro

-----------

Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o cariera de peste doisprezece ani in institutii financiare importante - Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan, Fortis sau RBC a vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar el si businessul romanesc au vorbit limbaje diferite: modelele de afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.