Pentru mulţi dintre noi, nu există dimineaţă fără cafea. Tare, dulce, neagră sau cu lapte, cafeaua era în trecut însoţitor nelipsit la începutul fiecărei zile. Dar, tot mai des, tot mai mulţi adulţi, tineri sau în vârstă, îşi încep ziua cu un shake vitaminizant. Sau proteic. Sau cu un complex de vitamine. În agitaţia vieţii contemporane, tot mai mulţi consumatori simt nevoia să-şi completeze alimentaţia, adeseori tratată cu uşoară neglijenţă, cu suplimente alimentare şi vitamine, pentru a preveni sau a ameliora anumite probleme de sănătate.

Pentru a răspunde cererii tot mai mari, producătorii au scos pe piaţă o multitudine de variante şi combinaţii, de la simple capsule, tablete, pulberi şi lichide până la formule complexe cu extracte vegetale şi minerale rare.

Un studiu realizat de compania de consultanţă McKinsey arată că starea de bine este un subiect mai important ca niciodată, doar în Statele Unite cheltuielile anuale pentru produse sau servicii de wellbeing ajungând la peste 500 miliarde de dolari, în creştere cu 4–5% în fiecare an. Mai ales generaţiile tinere acordă o importanţă tot mai mare sănătăţii lor fizice şi mentale, tendinţă accentuată şi de pandemia Covid.

Aproape 30% dintre tinerii din Generaţia Z şi mileniali declară că acordă acum „mult mai multă” atenţie stării lor fizice sau mentale, faţă de doar 23% la generaţiile mai în vârstă. „Acest lucru se poate datora mai multor factori: generaţiile tinere raportează adeseori niveluri mai ridicate de epuizare şi stres decât persoanele mai în vârstă, dar sunt şi mai expuse la mult conţinut pe subiecte de sănătate pe reţelele sociale”, arată studiul.

Din marea categorie a produselor şi serviciilor dedicate wellbeingului, suplimentele alimentare ajung şi ele la vânzări globale impresionante, estimările variind de la 100 de miliarde dolari la peste 300 miliarde dolari în 2025, cu o prognoză de 500 miliarde dolari în 2030.

Unde se află România ? Cu o lungă tradiţie în utilizarea plantelor medicinale, România rămâne încă mult în urma altor ţări în privinţa prevenţiei şi a atenţiei acordată stării de sănătate fizică şi mentală.

Potrivit unui studiu Cegedim din 2024, consumul mediu pe cap de locuitor de suplimente este de doar 35,42 euro, faţă de media UE de 89 euro, adică cu 60% mai mic. În plus, românii se confruntă frecvent cu deficienţe de vitamina D3, zinc, magneziu şi complex de vitamine B, cu impact negativ asupra sănătăţii. Pe deasupra, Raportul Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană arată că România se află pe locul 3 în UE la decese prevenibile şi pe locul 1 la decese din cauze tratabile.

Valoric, piaţa locală de suplimente alimentare este estimată la 870 milioane euro, în 2024, având o rată de creştere de 17% în ultimii 4 ani, a spus Gerald Flintoacă Filip, secretar general în Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) şi membru în boardul Food Supplements Europe, prezent la conferinţa ZF Health & Pharma Summit 2025. „Avem un deficit de micronutrienţi, la copii, la vârstnici, dar şi la adulţi. Deficite de vitamina D, magneziu, ceea ce ne face vulnerabili în faţa bolilor. Trebuie să învăţăm să prioritizăm partea de prevenţie”, a completat el. Un studiu realizat recent de PRISA pe un eşantion de 1.003 persoane, arată că 75% au consumat suplimente alimentare la recomandarea medicului şi 49% la recomandarea farmacistului. Cele mai vândute sunt vitamina C, vitamina D şi probioticele. „Consumatorul român apelează la sfatul unui profesionist pentru a integra suplimentele alimentare în viaţa lui”, a subliniat Gerald Flintoaca Filip.

Bolile cronice, precum afecţiunile cardiovasculare, diabetul, obezitatea şi cancerul, reprezintă provocări majore pentru sistemul şi economia globală de sănătate, care provoacă anual moartea a milioane de persoane sub vârsta de 70 de ani (date OMS). Chiar dacă nu sunt nişte salvatori miraculoşi, suplimentele nutriţionale pot contribui la prevenirea sau ameliorarea anumitor afecţiuni, oferind organismului nutrienţi esenţiali, antioxidanţi şi agenţi antiinflamatori. Consumul lor trebuie însă să se bazeze pe analize şi recomandări medicale, în completarea unui stil de viaţă sănătos, iar producătorul trebuie să respecte norme clare, pentru a asigura calitatea şi siguranţa produselor.

„Ce putem spune despre plante şi armonizarea legislaţiei la nivel european? Este dificil de realizat, având în vedere istoria fiecărei ţări privind plantele, producţia, modul de extracţie, recoltarea şi toate procesele asociate. La ora actuală, se lucrează la nivel european la o listă de plante care ar putea fi interzise în suplimentele alimentare. E mai uşor de realizat la nivel european să alegi plantele care ar putea fi cu risc”, explică reprezentantul PRISA. Practic, dacă în cazul vitaminelor şi mineralelor legislaţia europeană este mai armonizată şi toată lumea foloseşte aceleaşi surse, aceleaşi substanţe, în cazul plantelor situaţia este mai încurcată, la fel ca şi la alte ingrediente utilizate în suplimente alimentare.

Unul dintre cei mai mari producători români în domeniu este PlantExtrakt, companie care are o fabrică în Cluj Napoca. „Conform datelor recente, piaţa locală are o creştere de 3% în ultimul an, în volum, şi o creştere valorică de 13%. Dar strict în 2025, din ianuarie până în august, piaţa s-a comprimat cu un punct procentual şi e undeva la 2% creştere la unităţi, dar păstrează o creştere de 11% în valoare. Probabil că până la finalul anului, vom avea o scădere uşoară în volum, dar creştere de 2-3% în valoare, ca urmare a creşterii TVA”, a spus Liviu Ungureanu, directorul general al companiei la ZF Health & Pharma Summit 2025. Luna august a venit cu modificări ale taxării pe zona de suplimente, care beneficiau anterior de un TVA redus, de 9%, dar au trecut apoi în zona de TVA de 21%. Majorarea s-a văzut imediat în preţul final, iar numărul de clienţi s-a redus uşor. PlantExtrakt are în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute branduri de suplimente, Polygemma, Fiorda şi Dentosept, cu care merge şi la export, dar în volume reduse, ca urmare a reglementărilor complicate din domeniu. În schimb, compania exportă materii prime şi estimează că şi anul viitor va avea creşteri pe acest segment.

„E greu la export. Trebuie să ai produsele făcute într-un anumit fel. Suntem auditaţi de partenerii străini. E o competiţie foarte mare în Europa, dar noi reuşim. Prima piedică este legislaţia din UE, care este diferită de la ţară la ţară. Ca să duci un produs pe diferite pieţe trebuie să respecţi criterii diferite. Unele plante sunt acceptate într-o ţară şi interzise în alta de exemplu”, a mai spus Liviu Ungureanu.

Problemele legate de lipsa reglementării şi standardizării nu sunt limitate la România, ci sunt o barieră la nivel global în acest domeniu, având în vedere că, spre deosebire de medicamente, suplimentele nutriţionale nu sunt supuse unor aprobări riguroase din partea unor instituţii precum Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) sau Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA). Prin urmare, rămâne mai degrabă în grija producătorilor şi distribuitorilor să se asigure că produsele şi etichetele lor sunt corecte şi uşor de înţeles de consumator.

„Dacă la început suplimentele alimentare erau asociate cu «leacuri din poveşti», astăzi accentul este pus pe vitamine, minerale şi extracte care susţin viaţa de zi cu zi. Nu cred că suplimentele trebuie comparate cu medicamentele. În România există o reglementare solidă privind producţia şi siguranţa suplimentelor alimentare”, a explicat Zsuzsanna Benedek, cofondatoare a Vitamix. Şi ea observă o creştere constantă a cererii din partea consumatorilor români, lucru care se datorează, pe de o parte, nivelului de trai, care face ca oamenii să fie mai informaţi şi mai dispuşi să se concentreze pe sănătate, iar pe de altă parte, ritmului de viaţă accelerat. „Oamenii îşi doresc mai mult echilibru, mai puţin stres, un somn mai bun”, adaugă Zsuzsanna Benedek.

În anul 1994, la Bucureşti, o familie convinsă de beneficiile medicinei complementare şi din dorinţa de a promova un stil de viaţă sănătos, a pus bazele Cosmo Pharm, prima companie nutraceutică din România, care a adus pe piaţa locală şi prima formulă cu Coenzima Q10. Acum, fabrica este acreditată GMP şi este o unitate eco-friendly, producând o serie de suplimente alimentare pentru diferite afecţiuni, cu un portofoliu de peste 200 de produse.

„Sperăm să depăşim în 2025 cifra de afaceri de anul trecut, deşi luna august ne-a adus o creştere de TVA de la 9% la 21% pe zona de suplimente alimentare, a declarat Alina Birău, director comercial al Cosmo Pharm în cadrul conferinţei.

În România, piaţa de suplimente este reglementată prin legea nr. 56/2021, iar Ministerul Sanatăţii este autoritatea competentă în domeniu, cea care emite certificatul de notificare în urma înştiinţării punerii pe piaţă a unui supliment alimentar.    

Imagine de ansamblu

• America de Nord, regiunea care domină piaţa suplimentelor alimentare

• Regiunea Asia-Pacific are cea mai rapidă rată de creştere

• Cel mai dinamic segment: vitaminele

• Cea mai rapidă creştere, după ingredient: segmentul botanic (pe bază de plante)

• Cele mai mari vânzări overall: produse pentru imunitate

• După canalul de distribuţie, segmentul offline domină piaţa

Sursa: statifacts.com