si la noise intampla la fel dar nu se publica nici o statistica si cabinetele sunt pline

trebuie tratat ,bine si se pote folosin metoda basescu, mai ia de colo de dincolo

multi americani nu mai stiu ce este munca ,aia fizica, ca trebuie sa muncesti , sa nu mai zic de sistemul de valori , multi se cred superiori pt. ca ei se considera stapanii planetei . niste idioti

problema financiara la ordinea zilei

i. conceptia bugetara a d-lui c. argetoianu

intr-o foarte interesanta conferinta dezvoltata la universitatea populara din valenii de munte d-l c. argetoianu, ministru de finante, a expus conceptiile d-sale despre rostul bugetului. in cadrul senin al institutiei de cultura, create de actualul sef al guvernului, d-l ministru de finante a facut teorie pura. si in materie de teorii financiare d-sa nu e debutant. d-l argetoianu are la activul d-sale un numar de lucrari care, desi erau prezentate ca solutii practice la probleme strict actuale, aveau intotdeauna o structura teoretica temeinic si interesant inchegata. acelas lucru se poate spune despre ,,essai-ul” de politica bugetara, cuprins in conferinta de la valenii de munte. parerile d-lui argetoianu prezinta de asta data un interes sporit prin rolul pe care d-sa il are acum in conducerea statului. in aceiasi zi in care a conferentiat, d-sa a participat la un consiliu de ministri, reunit pentru a se pronunta intre altele, si asupra structurii noului buget. este lesne de inteles dece ideile din conferinta d-lui argetoianu, merita o atentie deosebita.
* *
*
d-l argetoianu si-a inceput prelegerea printr-un istoric interesant prin concluziile la care-l conducea pe vorbitor. notiunea de buget!
cat de variata si deseori eronata este aceasta notiune, in mentalitatea societatilor!
ce este bugetul? pentru unii, contactul cu perceptorul, pentru altii o pacoste, pentru cei mai multi o notiune contabila. vom vedea ce este in realitate. dar d-l argetoianu ia lucrurile de la inceput.
ce este dar bugetul? este expresia controlului socotelilor statului de catre parlament? dar nici de cum, intrucat atunci cand s-a instaurat primul parlament si pana tarziu, in anglia, parlamentul nu facea decat sa controleze infiintarea de impozite, iar aplicarea bugetului si controlul cheltuielilor ramanand atribute exclusive ale puterii executive. bugetul poate fi considerat din acest punct de vedere, mai curand un corolar al vietii constitutionale a popoarelor, facand parte din ingradirile aduse puterii absolute a monarhiilor prin pactul dintre popoare si ele: constitutia.
astfel definit bugetul, cum s-a dezvoltat el in era de inflorire a capitalismului?
principiul libertatii absolute a initiativei particulare, promovat de sistemul capitalist, s-a repercutat asupra bugetului prin reducerea interventiei statului in operatiunile bugetare la un rol strict contabilistic. statul, socotit drept un ,,prost negustor”, se margineste sa vegheze ca bugetul sa ramana <<echilibrat>>. e timpul cand statul capitalist, tocmai pentru a respecta libertatea initiativelor particulare, nu se amesteca in dezvoltarea economica a popoarelor decat ca autoritate tutelara.
* *
*
toate au mers bine pana dupa razboi, dar dupa ce acesta a trecut, atat statul cat si insusi regimul capitalist au intrat intr-o grava criza. popoarele consumatoare s-au transformat treptat in mase producatoare. astazi avem in multe domenii o supra productie mondiala. vechile state capitaliste producatoare trec prin crize de mari proportii.
statul se vede dator din ce in ce mai mult sa intervina in viata economoca a popoarelor. principiul altadata sacru al independentei complecte a initiativelor particulare cade in desuetudine caci statul e solicitat din ce in ce mai mult sa intervina in ajutorul acestor initiative ratate.
aproape ca nimeni nu mai protesteaza in numele acestei libertati perimate.
experienta din rusia, spune d-l argetoianu, este departe de a duce la stari mai fericite. o experienta rara deci.
se pune intrebarea: la ce solutii va recurge omenirea fata de falimentul notoriu al mijloacelor capitaliste?
formele pot fi variate, spune d-l argetoianu, dar curentul care le va calauzi se desemneaza de pe acum. societatea capitalista evolueaza spre o societate in care statul va trebui sa intervina pretutindeni spre a restabili soliditatea intreprinderilor de utilitate publica. deci o larga politica etatista.
exemple recente sunt foarte elocvente: in germania, statul preia conducerea unei banci (dresner bank) intrand ca ationar la aceasta banca, a carei prabusire ar dauna insasi economiei germane.
regimuri de dictatura s-au dovedit a nu fi fost in stare sa restabileasca nicaeri finantele publice. sarcina aceasta revine deci regimului democratic, curentului democratic. numai prin colaborarea activa a reprezentantilor calificati ai natiunilor, guvernele vor fi in stare sa restabileasca domeniile si cazurile in care trebuie sa intervina in economia acestora, iar de alta parte sa stabileasca intre ele noi raporturi in organizarea economiei internationale.
in romania statul se vede deasemeni obligat sa intervina in diferite ramuri de activitate economica pentru a salva intreprinderi si institutii indispensabile dezvoltarii economice a tarii. ca si in celelalte tari se pune problema daca bugetul contabil mai corespuunde acestor necesitati de interventie a statului. incontestabil ca nu. solutia a fost preconizata de conferentiar in viata practica a conducerii finantelor tarii: cele doua bugete.
unul, da, contabil, dar celalalt – bugetul extraordinar – trebuie sa prezinte toata elasticitatea ceruta de incertitudinea in care anume domeniu si in ce masura va trebui sa se produca interventia statului. bugetul ordinar va fi bugetul de pana acum. dar cel extraordinar va trebui sa se alimenteze din fonduri extraordinare, rezultate fie din punerea in valoare a rezervelor de bogatii naturale ale statului, fie din imprumuturi.
si e natural sa fie asa, pentru ca e natural ca generatiile viitoare, care vor beneficia de consolidarea societatii prin interventia statului, sa participle si la suportarea sarcinilor impuse de aceasta interventie. pentru stabilirea bugetului extraordinar va fi deci nevoie de consultarea si de concursul tuturora si acesta a justificat apelul la colaborarea facuta de govern pe langa comisia bugetara a camerei.

ii. criza bancara si asanarea pietei

d-l argetoianu a facut unui confrate urmatoarele declaratii asupra problemelor financiare la ordinea zilei si asupra programului de lucru al guvernului:
criza bancara manifestata si la noi nu e decat o repercursiune, o consecinta a crizei generale bancare din europa. dupa cazurile din austria, a urmat caderea bancilor germane, apoi restrangerea disponibilitatilor angliei si jena financiara din elvetia si olanda. repercursiunea fireasca a fost restrangerea creditelor pe care bancile din strainatate le-au acordat bancilor noastre, care cum se stie, in afara de reescontul bancii nationale, se sprijina si pe creditele bancilor straine. a fost nu numai o sistare brusca in acordarea creditelor ci si cereri de a se achita parti din cele acordate.
bancile noastre neavand disponibilitati in numerar s-au adresat bancii nationale, care la randu-i nu le putea veni in ajutor pentru ca ar fi insemnat sa contribute la o evadare a devizelor necesare achitarii platilor in strainatate.
daca in conditiile actuale una sau doua din bancile mari si-ar fi depus bilantul, le-ar fi antrenat pe toate. acesta era imperativul de care trebuia sa tina seama ministerul de finante.
cum trebuia sa intervina statul? disponibil in numerar, pentru asemenea probleme, statul nu are. o singura avutie are statul: creditul sau.
printr-o serie de operatiuni in intelegere deplina cu banca nationala si cu aprobarea fara rezerva a consilierului tehnic strain de pe langa institutul nostru de emisiune, am pus in valoare acest credit. socotesc azi rezolvata problema si chiar daca ar mai reveni panica, nu am nici o doficultate.
aceasta valorificare a creditului statului am cautat s-o fac astfel incat sa nu fie nici cel mai mic risc de pierdere pentru stat. iata cum se pot rezolva operatiunile de care vorbeam:
1. s-a creat un sindicat al celor mai mari cinci banci romanesti spre a cimenta o solidaritate de actiune acestor institutii. nu participa la acest sindicat bancile cu capital strain, pentru ca a trebuit sa operam repede si aceste banci ar fi fost obligate sa ceara invoirea investitorilor lor de fonduri din strainatate, cu pierdere de timp. odata sindicatul creat, realizam o masa de manevra prin viramente de credite.
2. sporirea de numerar: mai avem disponibil o suma de 600 milioane lei care trebuiau preluate de stat de la creditul industrial, conform conventiei si legii portofoliului imobilizat. in intelegere cu banca nationala n-am mai preluat acest portofoliu de la creditul industrial si am trecut disponibilul sindicatului bancar, care va intrebuinta un reescont echivalent ca masa de manevra.
3. am mai facut posibil inca un reescont al bancilor sindicalizate in valoare de un miliard lei care se va face cu garantia statului. statul este acoperit si pentru acest reescont in parte prin insusi portofoliul scontat, iar in parte prin beneficiile societatii pentru distribuirea tutunurilor. aceasta pentru masa de manevra.
4. pentru usurarea bancilor statul rascumpara circa 495000 de actiuni ale societatii ,,steaua romana” pe jumatate pret, deoarece bancile sindicalizate au platit pana acum pentru aceste titluri un milliard 65 milioane lei, bani pe care statul nu ii ramburseaza si pe care bancile ii trec la profit si pierdere. statul va avea deci de plata restul datoriei bancilor, adica circa un milliard lei, suma ce urmeaza a fi platita treptat pana in 1944.
5. statul devine astfel proprietarul actiunilor si beneficiaza de drepturile si de dividentul lor, iar bancile sunt usurate in bilantul lor cu suma de un milliard lei pe care o mai datorau.
6. pe de alta parte societati ca: resita, petrosani, astra-vagoane, buhusi, i.a.r. si cugir, vor putea emite obligatiuni garantate de stat, in valoare totala de un milliard si jumatate lei. obligatiunile vor fi garantate intai prin toata averea societatilor in chestiune, al doilea de bancile care le finanteaza si al treilea de stat care va garanta plata cuponului. admitand ca societatile si bancile n-ar plati nimic din aceste datorii, statul nu risca nimic pentru ca statul fiind aproape singurul client al acestor societati, le datoreaza sume insemnate pentru furniturile facute si prevede in fiecare an sume insemnate si ele pentru furniture in curs. toate aceste sume reprezinta mai mult decat valoarea totala a obligatiunilor. prin aceste operatiuni societatile vor putea varsa bancilor peste un milliard lei.
7. prin totalizarea tuturor acestor sume se poate vedea lesne situatia generala a activului bancilor, care se amelioreaza cu circa 3 miliarde 600 milioane lei.
8. prin alte operatii de trezorerie, pe care nu e locul sa le analizam aici, se poate spune ca statul mobilizeaza prin creditul sau o suma rotunda de 4 miliarde lei. aceasta suma este suficienta pentru a para toate greutatile momentului, cu o singura conditie, dar care este esentiala si anume: ca eforturile statului, bancii nationale si sindicatului bancar sa fie ajutate de opinia publica si de efortul tuturor initiativelor individuale. in aceasta privinta presa are o mare datorie de indeplinit, pe care recunosc ca ziarele noastre mai insemnate au inteles-o. sunt insa unele ziare care pentru interese meschine, asupra carora nu vreau sa insist, cauta sa tulbure linistea publica, alarmand lumea cu stiri si comentarii de cea mai inalta fantezie. va trebui probabil sa luam masurile legale impotriva acestor incercari. cu toate aceste mici dificultati, socot ca astazi partea cea mai grea a crizei a fost inlaturata.
9. in ce priveste stabilizarea nici un fel de grija. situatia bancii nationale a ramas in totul neatinsa. proportia stocului metallic nu s-a coborat in tot timpul crizei sub 38 la suta, atunci cand conform conditiilor de stabilizare proportia e de numai 35 la suta. lucru imbucurator: in tot timpul actiunii de retragere a depozitelor nu numai ca nu s-au cerut devize la institutul nostru de emisiune in asa cantitate incat proportia stocului metalic de care vorbim mai sus s-a marit in timpul crizei cu jum. la suta. pot afirma azi ca moneda romaneasca este una din cele mai solide din europa. de altfel au priceput si posesorii de numerar acest lucru, caci in loc sa-si schimbe leii in devize, au preferat sa-i inchida tot sub forma de lei in toate ,,safe”-urile de la banci.
reporter:
- ce legi cu character economic pregatiti in vederea deaschiderii parlamentului?
c-tin argetoianu:
- am terminat legea monopolului alcoolului, care e aproape gata imprimata si pe care o voi distribui cat mai mult, pentru a provoca o discutie cat mai larga atat prin presa cat si in cercurile interesate.
monopolul alcoolului e o lege atat de importanta incat trebuie discutata de toti factorii competenti si interesati, iar numai dupa ce aceasta discutie va aduce contributia ei de lumina anteproiectul meu va deveni proiect si va fi supus la randul lui discutiei comisiilor parlamentare, camerelor de comert si agricultura.
am gata de asemenea un proiect pentru instituirea unui control si inspectorat superior financiar si lucrez la o revizuire a impozitelor directe.
cautam posibilitatea suprimarii impozitului complimentar si a impozitului global, sau, cel putin pentru acesta, o simplificare de percepere care sa-i inlature partea lui vexatorie.

semnat: rep.