Agentia Bloomberg a publicat saptamana trecuta un material unde era citat un fost economist al Trezoreriei SUA, in varsta de 97 de ani, care comenta vizita la Washington a englezului John Maynard Keynes, in 1934, menita sa-l convinga pe presedintele Franklin Roosevelt sa dea drumul la cheltuieli pentru a relansa economia Americii. Thomas Worsley, care atunci avea 23 de ani, isi aminteste ca presedintele nu i-a dat prea multa atentie economistului britanic si ca n-a fost incantat de ideea unei stimulari a economiei cu bani publici, dar spera ca Barack Obama nu va repeta acum greseala lui Roosevelt. “Criza actuala valideaza argumentele lui Keynes. Trebuie sa angajezi, ca stat, suficiente cheltuieli ca sa atragi interesul firmelor private pentru riscul de a investi”, spune Worsley.

Desi un interviu cu un economist care l-a cunoscut pe Roosevelt e o raritate, apar frecvent in presa americana si europeana articole unde e invocat, laudat sau infierat numele lui Keynes, a carui viziune despre posibilitatea de a relansa o economie afectata de depresiune cu ajutorul cheltuielilor publice a revenit puternic in actualitate, atat in SUA, cat si in Europa. Evident, cei ce cred ca nu sunt asemanari intre criza de acum si cea din anii ‘30, sau cei tentati sa judece o teorie economica doar printr-o anumita grila ideologica vor sustine ca au dreptate Milton Friedman si scoala austriaca si ca Keynes s-a inselat. Cu alte cuvinte, ca piata poate rezolva natural de una singura toate problemele economiei, iar interventia statului trebuie intotdeauna limitata la minim.

Sumele deja alocate de administratia Obama pentru stimulente economice sau pledoaria unora din liderii europeni pentru reglementarea pietelor financiare dovedesc insa ca deja e prea tarziu ca ortodoxia pietei sa mai fie considerata singura teorie viabila pe piata ideilor economice. Si mai mult inca, nici macar nu era nevoie de actuala criza pentru a demonstra aceasta. Paul Krugman, laureatul Nobel ale carui articole le cititi periodic in BUSINESS Magazin, scria in 1998 un eseu intitulat “De ce nu suntem deja cu totii keynesieni”, unde afirma ca “adevarul esential al ideii lui Keynes, ca pana si cea mai productiva economie poate esua daca investitorii si consumatorii cheltuiesc prea putin si ca urmarirea exclusiva a disciplinei fiscale si a unui buget echilibrat poate fi uneori (nu intotdeauna!) o eroare, nu o dovada de intelepciune, este la fel de evident in lumea de azi ca si in anii ‘30”.

Articolul de fata nu e o pledoarie pentru teoria lui Keynes, ci un indemn de a o cunoaste de la sursa. BUSINESS Magazin s-a asociat la ideea editurii Publica de a lansa o colectie de carti fundamentale de economie, colectie care incepe in aceasta luna cu “Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a banilor”, opera fundamentala a economistului britanic, publicata in 1936 si tradusa in Romania pentru prima data abia in 1970. “In Romania, Keynes nu a mai fost editat de peste 20 de ani si, implicit, n-a mai existat in librarii de peste 20 de ani. Cu alte cuvinte, daca un medic si-ar fi dorit sa afle cum a propus Keynes interventia guvernului in perioade de crize sau de boom economic, fie ar fi comandat cartea intr-o limba straina, fie ar fi renuntat”, spune Bogdan Ungureanu, director executiv al editurii Publica.

Sugestia lui Ungureanu este ca si in afara perioadelor de criza cum e cea de fata, este necesar ca publicul sa poata avea acces la teoriile economice: “ma refer la publicul larg care vrea sa fie informat si sa poata citi carti de economie fara un abonament la biblioteca ASE”. Colectia lansata de Publica va continua cu lucrari de Paul Krugman, Thorstein Veblen, George Akerlof si Milton Friedman, acesta din urma fiind singurul din care s-a tradus la noi dupa 1989. “Aceste carti trebuie sa existe in librarii. Ele nu vor inregistra neaparat recorduri la vanzari, dar editurile au obligatia morala sa le puna la dispozitia publicului si sa le promoveze”, afirma Ungureanu.

“Teoria...” lui Keynes nu e simplu de citit; autorul insusi, in prefata la editia franceza din 1936, scria ca e o carte adresata in principal colegilor lui economisti. Pentru cititorul roman, faptul ca are acces la teoria lui Keynes in romaneste e insa o arma in plus in lupta cu confuzia de idei care il intampina la tot pasul. Lectura lui Keynes nu-i poate da un raspuns la intrebarea daca Obama sau Boc au solutiile cele mai bune de iesire din criza, dar cu siguranta il ajuta sa caute raspunsul in cunostinta de cauza.