Ţara noastră a intrat în rândul celor dezvoltate în ce priveşte scăderea severă a natalităţii. De decenii bune ţările dezvoltate – să luăm doar exemplul Germaniei – au strategii veritabile pentru importul de forţă de muncă, deoarece numărul de copii născuţi de nativi scade şi, prin urmare, pe termen lung, intervin deficitul de forţă de muncă şi alte pericole poate chiar mai mari. Importul de forţă de muncă a accelerat în ultimii ani şi pe piaţa românească, pentru că tot mai multe afaceri suferă de lipsă acută de angajaţi – horeca, construcţiile, domeniul producţiei şi livrările sunt domeniile în care vedem cei mai mulţi străini veniţi la muncă în România. Şi aici sunt tot felul de perspective – de la antreprenori mulţumiţi (pentru că adeseori nepalezii sau filipinezii au o motivaţie mai vizibilă decât a angajaţilor români, lor le e mai „foame”) la cei care nu sunt foarte fericiţi cu străinii care au alte obiceiuri, altă cultură, barierele de comunicare sunt importante. Cert este că măsurile în ce priveşte importul de forţă de muncă sunt făcute pe termen scurt, cel mult mediu, iar strategiile pe termen lung – dacă există cumva – nu sunt cunoscute. Şi ar cam fi nevoie de ele, pentru că viitorul nu arată prea bine la capitolul acesta. În primul semestru al anului trecut s-au născut puţin peste 73.000 de copii în România, cel mai redus nivel de când se ţin aceste evidenţe, adică 145 de ani. Populaţia îmbătrâneşte: vârsta mediană a românilor a ajuns în 2023 la 41,8 ani, faţă de

33,6 ani în 2000, conform Worldometers. Iar datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în 2022 s-au înregistrat aproximativ 170.000 de naşteri, faţă de 200.000 în 2021. Desigur, aceste cifre seci oglindesc declinul natalităţii, care este cu atât mai grav dacă luăm în considerare faptul că România este fruntaşă şi la capitolul copiilor care nasc copii, având cel mai mare număr de mame minore – conform unor statistici, în România sunt circa un sfert din numărul de mame minore din Uniunea Europeană.

Operatori privaţi din domeniul sănătăţii au semnalat că numărul pacientelor care apelează la serviciile din maternităţi este tot mai mic. De pildă, Ioan Simion, proprietarul spitalul Sanconfind din Câmpina, spunea anul trecut că numărul de naşteri a scăzut drastic în cadrul instituţiei medicale, fiind zile sau chiar o săptămână întreagă în care nu are loc nicio naştere. Iar Mihai Marcu, preşedinte şi CEO al MedLife, cel mai mare operator din sistemul privat de sănătate, trăgea un semnal de alarmă pe marginea aceluiaşi aspect în cadrul evenimentul CEO Awards, organizat de Business MAGAZIN.

Se nasc tot mai puţini copii de la an la an, iar decizia de a deveni părinte este amânată. Mulţi tineri cântăresc acest aspect din multe puncte de vedere – ce impact poate avea un nou membru al familiei asupra evoluţiei în carieră, asupra dinamicii din cuplu, cât de pregătiţi sunt pentru acest rol care consumă 25 de ore din 24, opt zile din şapte. Nu în ultimul rând, sunt luate în considerare costurile implicate efectiv în creşterea unui copil.

V-aţi făcut vreodată calcule legate de cheltuielile pe termen lung pe care le implică un copil? Probabil orice părinte, cel puţin la început de drum, ştie bine cât costă scutecele, poate laptele praf, cosmeticele şi alte produse necesare. Platforma ClubulCopiilor.ro şi-a propus să calculeze care sunt sumele alocate pentru creşterea unui copil până la vârsta de 19 ani. Pentru proaspeţii părinţi, costul total pentru creşterea unui copil născut în 2024 ajustat la rata inflaţiei este estimat la 594.070 de lei pentru primul copil şi 417.989 de lei pentru cel de-al doilea copil. Astfel părinţii care îşi doresc doi copii vor avea un cost de cel puţin 1 milion de lei pentru creşterea acestora până la termina­rea liceului. Studiul a fost axat pe evaluarea costului minim necesar pentru creşterea unui copil de la naştere până la vârsta de 19 ani (până la terminarea liceului) în cadrul unei familii din mediul urban. Au fost luate în calcul cantităţile necesare şi preţurile minime pentru alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, produse de igienă personală şi uz casnic valabile în anul 2018. Clubulcopiilor.ro a utilizat aceste preţuri în analiza sa, ajustându-le cu ajutorul indicilor anuali ai preţurilor de consum furnizaţi de INS. Privind în jur, sunt o mulţime de milionari sau viitori milionari. Care aleg sau au ales să investească în copii în loc să pună banii la bursă, în imobiliare sau cine mai ştie ce.

Pe lângă costurile de trai minime, se adaugă bugete alocate pentru diverse activităţi – balet, fotbal, limbi străine, meditaţii, excursii, concedii, poate tratamente. N-ar trebui pierdută din vedere nici investiţia emoţională sau de energie a părinţilor, care, evident, nu se poate evalua în bani. Sau toate demersurile necesare pentru a clădi oameni şi (de ce nu?) lideri. Cum să insuflăm valori preţioase? Al Pacino, în discursul celebru din pelicula „Parfum de femeie”, punctează că Charlie nu este un turnător, chiar dacă îşi riscă viitorul. „Acesta este curaj, aceasta este integritate. Valori pe care trebuie să le aibă un lider.”    

Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin