Arhipelagul administratiei

Autor: Mircea Sarbu Postat la 21 martie 2011 46 afişări

Se vorbeste mult si fara rost de e-government si societate informationala, in vreme ce sistemele informatice ale administratiei înca nu comunica între ele. sunt niste „insule informationale„ care formeaza un arhipelag al bermudelor pentru banii publici.

Am asistat in ultimii 10 ani (sau poate chiar mai multi) la modul haotic in care s-a informatizat administratia publica romaneasca. Pe vremea cand multe institute cu pretentii inca foloseau sisteme de baze de date de gen Dbase pentru a-si gestiona datele, intre specialisti discutam despre standarde publice de interconectare, modalitati de migrare pe solutii moderne, utilizarea de formate deschise in relatia dintre institutiile statului si contribuabili si alte diverse subiecte cu privire la informatizarea administratiei. Desigur, informal, din pasiune si din exasperarea pe care ne-o provoca fiecare miscare gresita de care luam cunostinta. Am vazut structuri de date oribile si inconsistente provenind de la institutii care gestionau bugete uriase si am constatat stupefiati ca institutii similare din judete diferite nu puteau comunica intre ele.

Am trimis petitii si scrisori deschise, am publicat articole si am participat la dezbateri publice, dar nu ne-a luat nimeni in seama, iar guvernantii n-au parut prea interesati de ideile noastre nastrusnice, ca de exemplu definirea unor scheme XML care sa permita schimburi de date coerente intre cetateni si administratie.

Rezultatul net este ca doar intre 2000 si 2008 s-au cheltuit 6 miliarde de euro pentru diverse sisteme informatice, pentru ca apoi Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale sa constate ca aceste sisteme sunt niste "insule informationale" care nu comunica intre ele si, prin urmare, contin de multe ori aceleasi informatii in variante diferite, cu greseli diferite. Consecintele le vedem in fiecare zi. De pilda, aproape la fiecare interactiune cu administratia publica ni se cer aceleasi date personale, care sunt constiincios introduse de functionar in cate-o aplicatie, desi ele exista in zeci de sisteme. Pe de alta parte, pentru nivelul guvernamental este aproape imposibil sa obtina date actuale si consolidate pe care sa-si bazeze deciziile.

Acestea erau conditiile in 2009, cand a fost lansat ceva ce se numeste "e-Romania". In acte se zice ca e o "Strategie Nationala", dar de regula i se spune portal. In mai 2010 dl. Toma Cimpeanu - seful proiectului - explica intr-un interviu ca nu e vorba de un site sau portal web, ci este o strategie prin care se consolideaza "eforturile administratiei centrale si locale in vederea interconectarii si interoperabilitatii sistemelor informatice". Eforturile par serioase, avand in vedere ca finantarea este de o jumatate de miliard de euro in perioada 2010-2013 si se prevede inca pe-atat in 2014-2017. Dar s-ar parea ca merita, avand in vedere ca vom fi coplesiti cu 600 de servicii publice online pana la sfarsitul lui 2013. Adica ne vom rezolva toate contactele cu administratia din fata calculatorului, printr-o interfata unica si prietenoasa. Dintre aceste servicii, 100 ar fi trebuit sa fie functionale inca de anul trecut. Dar o vizita la portalul web ne arata o pagina statica din care aflam ca "site-ul este in lucru".

N-am avut niciodata incredere in acest soi de proiecte gigantice. Imi par sortite din start esecului, pentru simplul motiv ca pana sa inceapa implementarea, se schimba conditiile. Se schimba legislatia, se schimba tehnologia, se schimba guvernele - asa ca toata analiza trebuie revizuita, la nesfarsit.

O politica a pasilor mici ar fi mult mai realista si mai productiva. N-am nevoie de 100 de servicii deodata, m-as multumi cu cate unul nou in fiecare luna. S-ar fi putut porni cu lucruri simple, cum ar fi de pilda publicarea diferitelor nomenclatoare, cataloage si codificari, in formate utilizabile in sistemele de calcul din companii sau institutii. Se puteau adauga apoi servicii web publice care sa furnizeze modificarile survenite si multe alte lucruri marunte, dar utile. Un exemplu este codificarea SIRUTA, care cuprinde toate localitatile si structura administrativa. Este publicata pe situl Institutului National de Statistica, dar e editia 2008, formatele disponibile sunt proprietare, nu functioneaza ca serviciu web, iar ultima actualizare este din ianuarie 2009 (nu-i sigur daca a codificarii sau a sitului).

Intr-un recent interviu televizat, ministrul Valerian Vreme ne invita sa facem diferenta dintre portalul e-Romania ("un simplu portal") si interconectarea sistemelor din administratie, contrazicandu-l flagrant pe seful de proiect. In timpul acesta se finanteaza sisteme informatice pentru diverse administratii locale si institutii centrale, despre care nu stim daca vor fi compatibile. Standardele de interoperabilitate sunt in curs de elaborare si vor fi finalizate la termen: "cat de curand".

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinii,
administratie
/opinii/arhipelagul-administratiei-8074241
8074241
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.