Cred ca foarte putina lume cat de cat familiarizata cu internetul n-a aflat inca de Twitter. Pentru acestia, o foarte succinta prezentare: Twitter este un serviciu de micro-blogging care permite utilizatorilor sa posteze texte nu mai mari de 140 de caractere. Este un soi de SMS online, cu diferenta ca dispune de facilitati specifice retelelor de socializare: utilizatorii au un profil, pot controla distributia mesajelor, se pot „abona” la mesajele altor utilizatori.

Este cu siguranta cel mai de succes serviciu online aparut in ultima vreme, cu o rata de crestere care a atins in februarie 2009 incredibila valoare de 1.382 de procente. Am amintit de Twitter de mai multe ori, insa nu i-am acordat o atentie deosebita dintr-un motiv extrem de simplu: nu-mi place. Am incercat. Mi-am creat un profil, am ales cativa oameni care mi s-au parut apropiati ca interese si le-am urmarit o vreme mesajele (zise „tweets”). Am incercat si eu sa postez cateva, dar am constatat ca in 140 de caractere nu poti spune mai nimic. Oricum, nimic interesant, ceea ce de altfel observasem la cei pe care i-am urmarit. Mi-am adus aminte de Twitter zilele trecute, parcurgand niste statistici din care am aflat cu oarecare surprindere ca adolescentii imi impartasesc opinia.

Surprinderea vine din faptul ca, de regula, hiturile din internet sunt alimentate de publicul foarte tanar, mult mai dispus sa adopte noile instrumente de comunicare. In mai 2009 doar 4,4% dintre vizitatorii sitului Twitter. com au fost minori. Cum se explica aceasta abatere de la norma? Probabil prin faptul ca serviciul este lipsit de caracterul viral al retelelor de socializare „clasice”. Desigur, poti opta sa fii anuntat printr-un e-mail cand un nou utilizator s-a abonat la mesajele tale, dar aceasta relationare este mult mai putin angajanta decat adaugarea unui nou amic intr-o retea de genul Facebook. Un raport publicat de Morgan Stanley releva si alte motive, printre care cel mai important este ca prea putini le citesc mesajele si le consulta profilul, asa ca interactiunea este minimala. Daca Twitter n-are succes printre teenagers, Facebook pare sa fie extrem de popular.

Dar cateva date publicate recent de Ofcom (autoritatea pentru comunicatii in Marea Britanie) sugereaza ca interesul tinerilor pentru retelele de socializare tinde sa scada. In ultimul an, procentul utilizatorilor de retele de socializare din grupa de varsta 15-24 de ani a scazut de la 55 la 50. Interesant este insa ca a crescut procentul adultilor. Pentru grupa de varsta de la 25 la 34 de ani cresterea de 6% poate fi doar partial explicata prin transferul din grupa inferioara, insa cresterea a fost si mai mare (7%) pentru adultii de la 35 la 54 de ani. Pe baza acestor cifre, jurnalistii de la The Guardian au tras concluzia ca Facebook sau Bebo nu mai sunt „cool”, iar explicatia e chiar amuzanta: cea mai sigura cale a unei generatii mai varstnice de a distruge o tendinta a tinerei generatii este sa si-o insuseasca. La momentul actual 30% dintre adultii britanici frecventeaza cel putin un serviciu de socializare, ceea ce reprezinta o crestere de aproape 10 procente in mai putin de doi ani.

Adolescentii au constatat ca retelele pe care le frecventeaza s-au umplut de profesori, parinti, unchi si matusi, asa ca lucrurile devin mai putin atractive. Dar raman grozav de interesante in continuare pentru copiii sub 16 ani. Date apropiate – de data aceasta din Statele Unite – prezinta si un raport publicat de Pew Internet & American Life Project. Numarul profilelor de adulti din retelele de socializare a crescut de mai mult de patru ori din 2005, ajungand acum la 35%. In conditiile demografiei americane, aceasta inseamna ca adultii au devenit mai numerosi online decat adolescentii, desi 65% dintre acestia din urma sunt activi in mediile de socializare online.

Care sunt totusi zonele care atrag pe tinerii care isi reduc numarul orelor petrecute in Facebook sau MySpace? Se pare ca atractia maxima o exercita acum dispozitivele mobile, unde partea leului si-o adjudeca Apple, cu iPod Touch si iPhone, telefoanele inteligente Blackberry si Palm figurand si ele in lista lucrurilor „cool”. Consolele de jocuri si-au pastrat atractivitatea, iar televiziunea re-devine atractiva daca vine prin internet. Serviciul BBC iPlayer are succes mai mare la tineri, iar YouTube si siturile de muzica in varianta streaming raman cele mai vizitate. Companiile media incearca sa fructifice aceste tendinte, insa pana acum se pare ca doar Apple s-a priceput sa vanda muzica si programe TV unei generatii pentru care „gratuit” este aproape o deviza.