Preturi mai mari cu 30% - asta vor gasi romanii la rafturile cu zahar, incepand din luna septembrie. Motivele? Cresterea cotatiilor zaharului pe piata internationala si scumpirea utilitatilor. De fapt, cresterea preturilor la zahar era de asteptat. Macar prin simplul motiv ca pretul zaharului la raft in Uniunea Europeana e dublu fata de Romania sau pentru ca s-a tot discutat despre cresterea TVA, ceea ce se va reflecta, implicit, in pret - sau pentru ca utilitatile au preturi mai mici decat in Uniunea Europeana si scumpirea lor e inevitabila.

Sunt, asadar, o multime de factori care i-au pregatit pe procesatori sa-si calculeze vanzarile in functie de modificarile de pret. Poate nu la fel de pregatiti sunt cumparatorii, care poate nu inteleg decat la modul teoretic ca aderarea va aduce scumpiri inclusiv la bunurile de larg consum si chiar la alimentele de baza - intre care zaharul, carnea sau painea.

Dar pretul mai mare al zaharului nu va afecta semnificativ vanzarile, crede Emilian Dobrescu, reprezentantul general al Agrana in Romania si presedintele Organizatiei Interprofesionale Nationale Zaharul din Romania (OINZR). Pentru ca zaharul este un produs de baza, care nu poate lipsi din alimentatia obisnuita. Cresterea de pret va duce la scaderea consumului, dar nu semnificativ. Procesatorii de zahar importat vor fi cei mai afectati de scumpirea pretului zaharului la bursele internationale. In mai putin de trei luni - din mai pana acum - pretul zaharului brut a crescut cu circa 40%, pana la 220 de dolari pe tona.

Ca urmare, si pretul zaharului rafinat a crescut recent la Londra, la peste 300 de dolari pe tona (250 de euro), aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii sapte ani, din cauza ofertei slabe si a cererii ridicate provenite din Asia si Orientul Mijlociu. Situatia vine pe fondul reformei industriei zaharului din Europa, care va duce la o scadere cu 40% a pretului de interventie la zaharul din sfecla de zahar. Preturile la zaharul mondial sunt in crestere, nu neaparat din cauza anuntatei "reforme a zaharului" din UE, cat mai ales datorita cresterii cererii din partea unor state ca India si a cresterii pretului petrolului. Urmarea?

Cresterea costurilor de transport si marirea productiei de bioethanol din trestie de zahar. Astfel se reduce oferta de zahar - iar un pret mondial ridicat al zaharului nu face decat sa sustina alternativa de producere a zaharului din sfecla europeana, altfel puternic concurata de trestia braziliana. Reforma zaharului din UE va afecta veniturile si performantele acestui sector atat in UE, cat si in Romania. Daca pana acum producatorul de sfecla european primea 47 euro/tona de sfecla, acelasi producator va primi 25 euro/tona (din 2006/2007), iar in unele tari aceasta cultura va disparea.

In Romania, din cele 33 care erau in ‘89, acum mai functioneaza doar noua fabrici si numai patru dintre acestea mai scot zahar din sfecla cultivata in Romania: cea de la Roman, detinuta de Agrana, si cele de la Oradea (Diamant), Ludus (Zaharul Ludus) si Bod. Pentru 2005, insa, si fabrica de la Corabia, detinuta de actionari libanezi, are in buget sustinerea culturilor de sfecla de zahar.

Potrivit datelor Patronatului Zaharului, suprafetele cu sfecla de zahar insamantate in acest an se ridica la aproape 22.000 de hectare, din care au fost calamitate mai mult de un sfert - 779 de hectare. Ca urmare, productia de zahar din sfecla estimata pentru acest an este de 80.000 de tone, fata de cele 50.000 de tone anul trecut. Totusi, cele 80.000 de tone sunt mai putin decat s-a negociat cu Uniunea Europeana (aproape 110.000 de tone). Iar nerespectarea cotei si in anii urmatori va atrage reducerea ei.

La un consum total de 550.000 de tone de zahar, diferenta este reprezentata tocmai de zaharul brut importat si procesat local. Pentru Romania aderarea mult asteptata nu va aduce neaparat lapte si miere. Competitia se va ascuti, iar produsele se vor scumpi. Zaharul va ajunge de la 46 de eurocenti la raft la minim un euro in numai doi ani. Iar dupa aderare va trebui sa ne aliniem la regulile pietei comune a zaharului, cu preturi minime de achizitie a sfeclei sau a zaharului brut si taxe vamale mari.