CRITERII DE SELECTIE: Au fost aceleasi ca si in cazul Romaniei - pret cat mai bun, senzori si tehnologie de ultima generatie, interfata om-masina avansata, achizitie si costuri exploatare acceptabile, interoperabilitate NATO, capacitatea de a lansa bombe laser si de a fi realimentat in zbor, capacitatea de a indeplini misiuni multirol (sa poata fi folosit atat ca avion de lupta, dar si de vanatoare sau interventie).

Dupa evaluare: Guvernul maghiar a ajuns la urmatoarele rezultate, care, conform analistului Danut Vlad, ar sta foarte bine in picioare si in cazul Romaniei:

• Modernizarea MiG-29 reprezenta o solutie pe termen scurt, ridica probleme de interoperabilitate NATO si de disponibilitate a avioanelor si pieselor;
• F/A-18 dispunea de o gama larga de arme, dar era prea scump, atat in ceea ce priveste achizitia, cat si operarea aparatelor;
• Mirage 2000-5 era un avion realizat intr-o tehnologie invechita, capabil de a utiliza doar armament francez;
• JAS 39A/B ridica probleme de interoperabilitate NATO, nu corespundea total din punct de vedere tehnic, dar era acceptabil din punctul de vedere al costurilor;
• F-16A/B avea capabilitate demonstrata in ceea ce priveste interoperarea NATO, corespundea tehnic si era acceptabil din punctul de vedere al costurilor.

Conform acestei analize, in februarie 2001 se ia decizia cumpararii in leasing a 24 avioane F-16A/B, dar, in aprilie 2001, guvernul suedez prezinta o oferta revizuita pentru Gripen, mai atractiva din punct de vedere financiar. Oferta este acceptata, iar pe 10 septembrie 2001 se ia decizia inchirierii in leasing pentru o durata de 10 ani a 14 avioane JAS 39A/B (12 JAS 39A si 2 JAS 39B).