In procesul de due diligence au existat multe reguli si proceduri si chiar si cea mai mica incalcare a lor era sanctionata, spune Wimmer. Daca se lucra cu un anumit dosar "si o foaie din acesta se strecura printre ale tale, chiar daca acest lucru se descoperea pana la iesirea din camera respectiva, persoana in cauza nu mai avea voie sa participe la proces". Pentru austriecii rigoarea a fost de bun augur, pentru ca, spun ei, eventualele contestatii ulterioare nu si-au mai avut locul. "Si cred ca (autoritatile - n.r.) au reusit acest lucru perfect."

Pe de alta parte insa, Wimmer admite ca aceeasi procedura a facut ca misiunea echipei Erste - aceea de a decide "pretul corect" cu care sa-i depaseasca pe rivalii de la Millennium - sa fie una foarte complicata, pentru ca a fost dificil de anticipat miscarile adversarilor.

Dar cum au ales austriecii pretul castigator - 7,65 euro per actiune - aflat la mica diferenta (spun speculatiile din piata, in conditiile in care decizia partilor implicate a fost de a nu dezvalui niciodata suma aruncata in joc de perdanti)?

"Daca diferenta a fost mica", comenteaza, precaut, strategul bancii austriece, "atunci a fost vorba de noroc". Si de multa experienta, completeaza el, invocand din nou toate achizitiile anterioare in care cei de la Erste si-au "format mana". Calculele de stabilire a pretului au la baza modele de analiza complicate si multe planuri de afaceri. "Noi evaluam intotdeauna bancile intr-un «discounted cash flow model»", explica el. In principiu, analistii bancii pleaca de la "promisiunile" pe care le face piata pe care vor sa intre, dar si de la cele ale bancii. "Pornind de aici, pregatim planuri de afaceri amanuntite", in care un accent important, adauga strategul austriac, se pune pe viitor. Cu siguranta, BCR nu a fost o achizitie ieftina nici in termeni absoluti, nici in termeni relativi - cu de cinci ori mai mult decat valoarea contabila. BCR "a fost cu siguranta cea mai scumpa achizitie facuta vreodata in regiune", accepta Wimmer parerea analistilor - nu putini la numar - care au comentat pretul "aproape nerealist" aruncat de austrieci in joc.

Maximizarea pretului a fost, de fapt, o carte pe care au jucat si autoritatile romane cand au stabilit ca in grila de departajare a competitorilor va conta 90% pretul oferit.