Club BM: Cine mai economiseste?

Postat la 09 decembrie 2010 79 afişări

Presiunea cheltuielilor lunare in crestere si a veniturilor in scadere ii face pe multi romani sa-si ia adio de la ideea de economisire. Institutiile financiare se lupta sa atraga fiecare ban ramas in buzunarul oamenilor cu strategii de economisire si de investitii cat mai convingatoare. Competitia este insa foarte dura.

Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:

Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania

Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail, Millennium Bank Romania

Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management

Marius Popescu, director general, ING Pensii

Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac Bank

Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD

Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail division, Raiffeisen Bank Romania

Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si sanatate, Astra Asigurari

Eugen Voicu, director general, Certinvest

BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor populatiei?

ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta - dintr-o tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce sa economiseasca.

BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte importanta. Alte instrumente?

ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat, de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe zona traditionala - depozite de la o luna la trei luni, cu prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles, dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care merg acum pe economisirea in valuta.

BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga economii?

RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos, pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume noi mie mi-e greu sa vad.

EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona aceasta.

DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in industria fondurilor de investitii este una din putinele zone luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt, este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional. Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15 ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau, cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor de investitii din Romania, de sute de mii de investitori. Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare, diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de 4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ cu alte segmente ale pietei financiare.

Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.

BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?

ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de sprijinire a acestui segment.

BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?

EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/club-bm/club-bm-cine-mai-economiseste-7776175
7776175
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.