Catalogul CSR 2023

CSR-ul, ca parte din business sau business în sine
La ediţia de anul acesta a catalogului dedicat proiectelor de responsabilitate socială, a cincea deja, iniţiativele de Corporate Social Responsibility sunt deja obligatorii şi pentru companiile din România - a devenit obligaţia companiei de a susţine oameni, comunităţi şi lumea per ansamblu. Să fii responsabil social înseamnă nu doar să respecţi obligaţiile legale, dar şi să mergi mai departe de atât, să investeşti în capitalul uman, în mediu şi în relaţiile cu toţi cei implicaţi în business.
Astăzi, iniţiativele de CSR nu mai sunt văzute doar ca un angajament filantropic, ci ca o strategie integrată în operaţiunile zilnice ale companiilor. Aceasta implică angajamentul faţă de angajaţi, mediu, comunitate şi guverne, având ca scop crearea unui impact pozitiv şi durabil asupra societăţii. Care este esenţial, de altfel, şi în viitorul unui business. Per ansamblu, citind proiectele de la an la an, am ajuns la concluzia că CSR-ul face societatea nu doar mai bună, ci şi mai creativă. Ca particularitate a acestui an am observat că educaţia a fost direcţia înspre care s-au îndreptat cele mai multe dintre companii – drept urmare şi ele cred că viitorul depinde de nivelul de educaţie al viitorilor colegi, lideri, clienţi. Un alt aspect care a apărut pentru prima dată între proiectele înscrise fii responsabil nu înseamnă neapărat să faci donaţii (ceea ce nu este de neglijat), dar poate să fie un business în sine, cum este cazul celor de la Ultragreens, pentru care sustenabilitatea a devenit plan de afaceri. Sperăm să vă găsiţi inspiraţia în proiectele de anul acesta şi să vedem în ediţiile următoare iniţiative de responsabilitate socială cel puţin la fel de creative ca cele din 2023!

IOANA MATEI,
REDACTOR-ŞEF, BUSINESS MAGAZIN

 

DINCOLO DE „ALŢII” SUNTEM CHIAR NOI
Văd în jurul meu tot mai multe dovezi că „pârâul” care este acum sustenabilitatea va deveni un „râu” puternic şi hotărât, capabil să mute munţii din loc. Paşi mai mici sau mai mari sunt făcuţi în această direcţie şi chiar dacă adeseori aşteptăm „să facă alţii”, aceşti „alţii” devin tot mai numeroşi. Dovadă şi numărul tot mai mare de proiecte dezvoltate de companii pentru binele altora, pentru binele comun.
În urmă cu nu foarte mulţi ani funcţia de director de sustenabilitate nu exista în organigramele companiilor din România. Fenomenul nu este nou, desigur, ci în pieţele dezvoltate există de mult. În urmă cu nişte ani, la muzeul Coca-Cola din Atlanta am descoperit că există numeroase acţiuni din sfera a ceea ce numim acum CSR – pe-atunci, în România nu prea auziserăm de aşa ceva. Cel mai tare m-au impresionat demersurile companiei de a asigura apă curată şi sigură pentru comunităţi sărace din zone (de pildă Africa, dar nu numai) unde penuria de apă este o realitate aspră.
Să nu ne îmbătăm însă cu apă rece. Sustenabilitatea are o sumedenie de faţete pe care cei mai mulţi dintre noi nici nu le includem în această sferă. Cel mai adesea asociem sustenabilitatea cu managementul corect al risipei, cu reducerea emisiilor de gaze, energia din surse regenerabile şi programele de reîmpădurire – subiecte promovate de media, spune Mihaela Alexandru, sociolog şi managing partner al firmei de cercetare ToKnow, care a derulat studiul „Să construim un viitor sustenabil” împreună cu firma de cercetare AHA Moments. La polul opus, cei mai mulţi dintre cei care au participat la studiu nu văd o legătură prea strânsă între sustenabilitate şi reducerea numărului de călătorii cu maşina sau avionul, beneficiile acordate angajaţilor sau alegerea furnizorilor locali.
Acest catalog este despre companiile care schimbă ceva, care sunt verigi importante şi cărora trebuie să li se alăture tot mai mulţi alţii – noi, voi, autorităţi.

IOANA MIHAI,
REDACTOR-ŞEF, BUSINESS MAGAZIN

 

CSR, dincolo de zerouri
„Timpul pe care îl alocăm este cea mai valoroasă resursă”, au scris membrii echipei uneia dintre companiile prezente cu un proiect în acest anuar. E o afirmaţie pe care am auzit-o des în discuţiile despre acţiuni din sfera CSR şi mărturisesc că de cele mai multe ori suna a platitudine. Ce m-a făcut de această dată să o citesc cu alţi ochi este faptul că răspunsurile aparţineau nu unui departament de CSR, ci unei echipe de angajaţi care, „cu de la ei putere”, au decis să îşi dedice orele libere pentru a face voluntariat în diverse zone de interes. Focusaţi pe cifre, pe rezultate concrete, pe indici exacţi de măsurare, îţi poate scăpa din vedere că timpul este, cu adevărat, cea mai valoroasă investiţie când sunt implicate şi echipele. Orice investiţie în comunitate e valoroasă, mai ales că, dincolo de interesul subiectiv de a-şi consolida o bună imagine în faţa clienţilor/partenerilor, mediul privat nu are, la urma urmei, nicio datorie de a se implica dincolo de obligaţiile legislative. Însă nu putem nici să spunem că e un efort colosal să donezi câteva zeci de mii de euro când ai o cifră de afaceri de milioane. Aşa că aici diferenţa e făcută, într-adevăr, de nucleul unei companii: oamenii din echipe, care, la rândul lor, dincolo de cazurile în care iniţiativele de acest tip sunt decise la nivel managerial şi te implici de voie, de nevoie, pentru a nu face notă discordantă, aleg, fără nicio obligaţie, să contribuie cu ce au mai de preţ în acţiunile de responsabilitate socială. Cu timpul lor. Deci cei care aveţi astfel de iniţiative în rândul echipei, faceţi tot posibilul să le sprijiniţi şi scoateţi-le în faţă. Dar nu doar cu nişte fonduri alocate la nivel de departament. Ci suflecaţi-vă mânecile şi implicaţi-vă la faţa locului. Satisfacţia va fi infinit mai mare.

ANDRA STROE,
EDITOR, BUSINESS MAGAZIN

 

Mai multe detalii puteţi citi în CSR 2023.
Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.
Comandă catalogul mai jos la preţul de 350 de lei, TVA inclus.