Ce poate fi mai usor decat sa tastezi o adresa de Internet?  Iar cu cat aceasta este mai scurta, cu atat e mai usor de retinut si de scris. Iar pentru ca adresele cat mai scurte aduc mai multi vizitatori pe site, companiile au inceput sa puna bani de-o parte pentru cele dintr-o singura litera.

Nu sunt foarte indepartate vremurile in care, pentru a afla o informatie "de cultura generala", oamenii aveau rabdarea de a rasfoi enciclopedii stufoase de sute de pagini, care, pe deasupra, uneori nu erau de gasit decat prin casele prietenilor sau la sediul bibliotecii din oras. 

Totusi, cel care astazi s-ar deplasa pana la sediul bibliotecii (sau chiar pana la raftul cu carti din propria casa) pentru a afla cati presedinti a avut SUA, cum arata biografia unui actor sau care este capitala unei indepartate tari africane, n-ar putea fi incadrat decat intr-una dintre urmatoarele doua categorii: ori este un excentric iubitor de miscare, ori e un om normal, dar fara acces la Internet. Accesul la tehnologie a consolidat un principiu nu foarte onorant: comoditatea creste direct proportional cu viteza de conectare la Internet a PC-ului. Daca avem Internet, nu ne mai complicam cu metode alternative, ci cautam informatia online, pentru ca este mai usor si mai rapid (unde cuvantul cheie este "rapid").

Astfel, pornind de la un fapt cert, marile companii cu prezenta online au ajuns la concluzia ca este un lucru cat se poate de normal sa puna de-o parte cel putin un milion de dolari pentru a cumpara nici mai mult nici mai putin decat... o litera. Nu numai ca e normal, dar a devenit chiar imperios necesar. Despre ce litera este vorba? Despre cea care, odata asezata intre "www" si "com" (sau "org", sau "net"), formeaza o adresa de Internet mai usor de tastat si de retinut de catre internauti. Mai exact, in aceasta perioada, organismul international care administreaza numele de domenii web - ICANN - analizeaza posibilitatea de a scoate la vanzare adresele formate dintr-o singura litera (a.com, f.net, etc.). Se pare ca acordul de principiu a fost dat, urmand sa se decida asupra procedurii. Insa cine ar vrea sa cumpere asa ceva?

De exemplu, directorul executiv al Coca-Cola ar putea fi destul de interesat de pretul de achizitie al adresei www.c.com. Rationamentul nu este complicat: Un efort mai mic depus de clientii sai pentru a vizita site-ul companiei inseamna, matematic, mai multi vizitatori. Ceea ce duce la o promovare mai buna si, inevitabil, la cresterea vanzarilor.  "Unele dintre aceste litere sunt de-a dreptul «fierbinti» si va exista cu siguranta cerere pentru ele", a spus Alex Tajirian, unul dintre primii specialisti care a oferit interviuri presei internationale pe aceasta tema, la scurt timp dupa aparitia primelor informatii despre initiativa ICANN. El este director executiv al firmei DomainMart de consultanta pentru acordarea de nume de domenii web.

Tajirian a mai spus ca nu s-ar mira daca cele mai dorite litere ar fi cumparate pentru sume de peste un milion de dolari. Asta pentru ca adresa web a oricarui site este la fel de importanta pentru Internet asa cum este, sa spunem, locatia unui imobil scos la vanzare pentru piata imobiliara. De ea depind foarte multe - cat de usor este de gasit site-ul respectiv, dar si cat de mult timp ii trebuie utilizatorului pentru a tasta corect adresa in browser.

Ca si in industria de retail, de exemplu, daca clientului ii este prea greu sa gaseasca magazinul sau daca, odata aflata adresa, este prea complicat sa ajunga acolo, acel client poate fi pierdut.

In mod normal, domeniile web se acorda conform principiului "primul venit, primul servit". Iar pretul unei adrese web pe domeniul ".com" este de doar cativa dolari, cel putin daca adresa e formata dintr-un substantiv propriu sau din cuvinte combinate ori inventate. In schimb, nume precum "Creditcards.com", "VIP.com" sau "Fish.com" s-au vandut pentru mai mult de un milion de dolari fiecare, in ultimii doi ani.

Astfel ca devine mai usor de inteles de ce noile adrese, formate dintr-o singura litera, ar putea atrage usor la fel de multi bani, daca nu chiar mai multi. Dar cum s-a ajuns sa fie vehiculate sume atat de mari si, mai ales, de ce tocmai acum?

Pe scurt, in anul 1993, responsabilii cu "arhitectura" Internetului au decis ca adresele formate dintr-o singura litera si situate pe domeniile ".com", ".net" si ".org" trebuie puse de-o parte, astfel incat nimeni sa nu le poata cumpara si folosi. Motivul? Specialistii, influentati de cresterea ametitoare a numarului paginilor de internet, se temeau ca, la un moment dat, s-ar putea epuiza toate adresele disponibile. Atunci, ei s-au gandit ca, intrati in criza, ar putea scoate la vanzare si adrese de tip "www.nume-site.litera.com", unde "litera" sa poata fi inlocuit cu oricare dintre literele alfabetului, iar "nume-site" sa fie numele ales de cumparator. Astfel, baza de date cu adrese de Internet ar fi putut fi multiplicata de pana la 26 de ori, cate litere sunt in alfabet.

Timpul a trecut, iar inginerii au inteles ca aceasta solutie nu va fi necesara, pentru ca Internetul poate sustine in forma sa actuala suficiente adrese web (de pilda, doar pe domeniul ".com" exista astazi peste 40 de milioane de adrese web). Asa ca acum au acceptat - presati si de insistentele marilor companii care si-au pregatit deja bugetele de shopping - sa elibereze domeniile "de aur" formate dintr-o singura litera.

Iar primele companii care se vor aseza la coada pentru a prinde astfel de adrese vor fi probabil acelea care deja au investit milioane de dolari in branduri formate dintr-o singura litera, sunt de parere specialistii. De exemplu, Yahoo! isi promoveaza adesea serviciile folosind simbolul "Y!", iar in cursul acestui an compania a aplicat pentru inregistrarea marcii comerciale "Y.com", mizand probabil si pe faptul ca astfel va fi mai bine plasata in lupta pentru inregistrarea domeniului "Y.com". Inghesuiala va fi destul de mare pentru cele cateva adrese formate dintr-o singura litera de pe domeniul ".com", mai ales ca, din cele 26 de adrese disponibile, trei sunt deja ocupate. Au existat trei companii care au apucat sa inregistreze cate o astfel de adresa inainte sa fie impuse noile restrictii, in 1993. Ele sunt operatorul de telecomunicatii Qwest (q.com), serviciul de plati PayPal al eBay (x.com) si Nissan (z.com, rezervat pentru prezentarea masinilor sport din seria Nissan Z).

In afara acestora, alte trei organizatii au "suflat" autoritatilor cate o adresa din afara domeniului ".com": acestea au fost "i.net", inregistrata de operatorul I.NET, firma care distribuie chiar domenii web catre terti, "q.net", care apartine companiei Q Networks (cu toate ca site-ul nu a fost dezvoltat si apare ca inexistent) si "x.org", rezervata de Fundatia X.Org, care realizeaza interfete grafice pentru computere pe care ruleaza sistemele de operare Linux si Unix.

Tocmai pentru ca acum se anunta o batalie apriga pentru celelalte adrese disponibile, modul prin care ICANN va decide castigatorii se anunta foarte interesant. Daca in mod obisnuit organizatia deleaga domeniile ".com" catre compania VeriSign, care le vinde si plateste un comision catre organismul de reglementare, in aceasta situatie este putin probabil ca adresele sa mearga, pur si simplu, catre cel care da mai mult. Alex Tajirian, director executiv al firmei DomainMart, spune ca domeniile dintr-o singura litera nu vor fi acordate neaparat celui mai bun ofertant si nici companiilor care detin branduri dintr-o singura litera sau care sunt cotate la bursa cu un simbol dintr-o singura litera.

Una dintre solutii, spune el, este ca VeriSign sa scoata la licitatie domeniile pentru toti cei interesati, urmand sa ofere "dreptul primului refuz" companiilor care au investit deja intr-un brand similar cu domeniul ofertat (cum ar fi Yahoo!, in cazul domeniului Y.com). Daca respectiva companie nu doreste sa ofere un pret egal cu cel al castigatorului licitatiei, abia atunci cel care a oferit cel mai bun pret va primi adresa dorita.

Aceasta versiune este destul de credibila, cu toate ca analistii nu sunt inca siguri daca nu va agita apele si mai mult si nu va duce la intentarea de procese impotriva ICANN pentru nerespectarea rezultatelor stabilite prin licitatie.

Chiar daca procedura exacta de acordare a noilor adrese nu a fost inca stabilita, este probabil sa asistam la un duel pasionant intre companii cu cifre de afaceri de pana la zeci de miliarde de dolari, care se lupta pentru a-i ajuta pe internauti sa devina si mai lenesi decat pana acum.