In cazul unor case ca Dior, cresterea numarului de clienti bogati a dus chiar la triplarea vanzarilor; e vorba de oameni pentru care un pret de pornire de circa 26.000 de euro pentru un articol vestimentar nu pare deloc exagerat. Ce le ofera casele de moda celor din aceasta categorie? O gama de articole creata pe masura gusturilor lor, adica in general haine care sa ia ochii, in locul liniei zvelte si pure ce caracteriza candva arta franceza a modei.

Creatorii de moda nu coboara insa stacheta; la prezentarile de moda se pot admira haine confectionate atent din materiale deosebite, ce au necesitat sute de ore de cusut manual, cu broderii si margele fine, cum a fost cazul celor prezentate de casa Dior. John Galliano si-a gasit inspiratia pentru colectie in portretul „Madame X“ al lui John Singer Sargent si a imprumutat formele din creatia lui Christian Dior din anii ’50, pe care le-a adaptat prezentului. Colectia, iertatoare si cu siluetele mai putin filiforme, s-a dovedit un succes rasunator, clientele inghesuindu-se sa faca programari de prezentare in particular. Chanel s-a bucurat la randul sau de succes in randul publicului, cu un spectacol rafinat, cu haine atent alese pentru a-si face clientele traditionale sa se simta tinere si elegante. Intr-o alta nota, casa Givenchy reprezentata de creatorul Riccardo Tisci, a incercat sa creeze haine moderne, cu o nota de „cool“.

Cu aceeasi ocazie, celebrul creator Valentino si-a anuntat retragerea prin ultima sa colectie de couture prezentata la Muzeul Rodin. Colectia de 70 de tinute, ce a culminat cu intrarea pe scena a 40 de modele care purtau aceeasi rochie rosie, a oferit publicului o lectie de istorie culturala, aratandu-i evolutia modei franceze pe parcursul ultimilor patruzeci si cinci de ani.