Apărute din necesitatea de măsurare a timpului, ceasurile de birou şi de masă sunt în prezent mai puţin căutate pentru principala lor funcţie şi mai mult pentru valoarea lor decorativă, care-i atrage în special pe colecţionari, scrie New York Times.

Unul din motivele pentru care colecţionarii au ajuns să se îndrepte spre astfel de obiecte îl reprezintă atenţia acordată aspectului acestora de către companiile producătoare, care s-au străduit să le facă să arate cât mai deosebit faţă de ceasurile obişnuite.

Printre cele mai spectaculoase ceasuri de acest tip sunt cele realizate de MB&F în colaborare cu casa elveţiană L’Epée 1839, cum ar fi unul în formă de păianjen şi numit Arachnophobia. Alte ceasuri de birou care atrag colecţionarii sunt mai simple, preferând să imite designul versiunii de mână a obiectului respectiv, ca în cazul modelului Santos de la Cartier. Compania Ulysse Nardin şi-a marcat cea de-a 175-a aniversare prin lansarea UFO, Unidentified Floating Object, care se leagănă atunci când este împins, amintind în această privinţă de un hopa-mitică. UFO are o bază sferică şi mecanismul la vedere sub un clopot de sticlă, atât mecanismul, cât şi baza având o culoare aleasă anume ca să reprezinte unul dintre cei trei retaileri prin care a fost disponibil.

La rândul său, Jaeger-LeCoultre a lansat o variantă modernă a modelului său Atmos, şi el transparent pentru a fi putea fi admirat cum se cuvine.

Ceasurile de birou sau de masă sunt, după cum susţine fondatorul unui platforme online specializate în ceasuri rare, A Collected Man, o nouă modalitate prin care producătorii se pot împăuna cu creaţii neobişnuite sau excentrice pentru măsurarea timpului. Aşa se face că, în casele colecţionarilor, ceasurile staţionare ajung să fie expuse în grupuri pe mese, iar, cum mesele din locuinţe sunt de toate formele şi mărimile, şi ceasurile trebuie să fie adapteze.