Putini si-ar fi imaginat ca lucrurile vor evolua atat de repede, prin februarie 2004, cand au aparut primele zvonuri ca Sibiul va candida la titlul de "capitala europeana a culturii"  pentru 2007. Ce-i drept, inca de pe atunci avea sprijinul Ducatului de Luxemburg, care era interesat sa imparta acest statut cu orasul de pe Cibin. De ce tocmai Sibiul? In primul rand datorita radacinilor comune ale Hermannstadtului cu Luxemburg: primii colonisti care au intemeiat Villa Hermanni (ulterior Hermannsdorf, apoi Hermannstadt), prin secolul XII, isi trageau obarsia din zona in care se afla Marele Ducat Luxemburg.

In aprilie 2004, Proiectul "Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007" a fost prezentat la Bruxelles, in fata unui juriu al Comisiei Europene.  Vestea cea mare a venit o luna mai tarziu. "Desi infrastructura culturala a orasului nu se afla la nivelul celorlalte capitale culturale, juriul a pus in balanta argumentele traditiei de mai mult de un deceniu a Sibiului in domeniul festivalurilor de teatru, film antropologic sau jazz", spune Sergiu Nistor, comisar pentru programul Sibiu, capitala culturala europeana 2007.

Titlul de "oras cultural european" este atribuit cu scopul de a sprijini atat dezvoltarea si pastrarea patrimoniului cultural national, cat si cooperarea in domeniul cultural. Ideea acestui program i-a apartinut fostului ministru grec al culturii, Melina Mercouri, prima capitala europeana a culturii fiind desemnata Atena in anul 1985. Anul acesta, titlul i-a revenit unui alt oras grecesc Patras. Daca initial statele membre erau cele care alegeau orasul demn de a purta titlul, incepand cu 2004 s-a decis sa se formeze un juriu cu sapte experti in cultura care sa se ocupe de aprobarea proiectelor.

Cum acest titlu inseamna inainte de orice organizarea unor evenimente culturale de amploare, cheltuielile presupuse sunt pe masura. Uniunea Europeana contribuie cu pana la un milion de euro, urmand ca restul banilor necesari pentru organizarea de spectacole de teatru, opera sau concerte sa fie asigurati fie din surse guvernamentale, fie din atragerea investitorilor privati.

Marius Constantin, seful serviciului de presa din cadrul Primariei Sibiului, spune ca "in cazul Sibiului, contributia U.E va avea o limita de 500.000 de euro", pentru ca titlul este impartit cu un alt oras. El sustine ca "primaria finanteaza cu aproximativ 50-60 de milioane de euro lucrarile mari de infrastructura si reabilitare a centrului istoric si va finanta probabil cu 9-10 milioane de euro programul cultural propriu-zis".

In plus, Ministerul Culturii va avea o contributie la program de 6 milioane de euro care va fi suplimentata, conform lui Nistor, cu 2 milioane de euro in acest an. Desi investirea mai multor milioane de euro in scopuri culturale cu greu ar putea trece la prima vedere drept o idee profitabila, exista exemple care dovedesc contrariul. Orasul Glasgow, bunaoara, care a fost capitala culturala a Europei in 1998, a realizat un profit net de 10 milioane de lire sterline din evenimentele desfasurate sub aceasta "marca".

Statutul de "capitala culturala" aduce cu sine o agenda socio-culturala cat se poate de incarcata, cu invitati de "prima mana". Un motiv suficient de bun pentru a-i determina pe organizatorii Festivalului de Film Transilvania sa anunte recent ca editia de anul viitor a TIFF se va desfasura in paralel la Cluj si Sibiu. Sub acelasi stindard al multiculturalismului european, Teatrul National "Radu Stanca" din Sibiu va organiza "Festivalul Uniunii Teatrelor Europene" (in colaborare cu Teatrul "Bulandra"), dupa cum va realiza si un catalog de prezentare "Bursa de Spectacole de la Sibiu". 

Un alt eveniment de anvergura, care va aduna mii de reprezentanti ai Europe crestine, va fi cea de-a treia Conferinta Ecumenica a Bisericilor Crestine, al carei invitat de onoare este Papa Benedict al XVI-lea. Adunand si tragand linie, Ministerul Culturii a anuntat ca, sub egida "Sibiu, capitala culturala europeana", ar urma sa se desfasoare peste 190 de evenimente.  Pe langa faptul ca Sibiul se va transforma intr-un pol cultural al tarii, un loc in care se vor concentra evenimentele culturale importante, plusul de imagine adus la nivel european de un astfel de eveniment nu este nici el de neglijat. Marius Constantin crede ca, in 2007, "va creste vizibilitatea orasului la nivel european si international si, odata cu aceasta, numarul de turisti care vor vizita Sibiul". "Este dificil de anticipat, dar exista previziuni ca numarul turistilor din Sibiu s-ar putea situa intre un milion si doua milioane in anul 2007", a explicat acesta.

In prezent, in Sibiu se gasesc 31 de hoteluri, moteluri si pensiuni care ofera peste 2.000 locuri de cazare pentru preturi cuprinse intre 2 si 200 de euro pe noapte, iar din cate mai spune Constantin, municipalitatea a eliberat alte sase autorizatii de constructie pentru hoteluri. "Pe langa cele care vor fi construite pana in anul 2007, hotelurile existente au suferit modificari pentru a creste confortul turistilor. Din acest punct de vedere, Sibiul este o exceptie in Romania - in 2007 numarul de locuri de cazare se va dubla", sustine el. De altfel, Sibiu are cea mai veche traditie hoteliera din Romania, primul hotel fiind atestat documentar inca din anul 1555, pe locul cladirii in care se afla acum hotelul Imparatul Romanilor.

Nicolae Oana, directorul general al hotelului, spune ca imobilul va trece printr-o renovare masiva, in urma caruia va scadea capacitatea de cazare, dar va creste marimea camerelor. Tinand cont de capacitatea destul de mica de cazare a orasului, Constantin spune ca "autoritatile locale au ales sa includa in acest program nu doar Sibiul, ci si imprejurimile acestuia, prin pensiunile agroturistice existente si prin propuneri de colaborare cu orasele aflate pe o raza de 100 - 150 km, care ar putea, la nevoie, sa preia cazarea turistilor in plus".

Pe de alta parte, Sergiu Nistor atrage atentia asupra faptului ca toate aceste proiecte de dezvoltare ar trebui sa reprezinte ceva mai mult decat un "trend" contextual. "Cred ca trebuie evitat ca turismul sa aiba doar un varf in 2007, pentru ca apoi sa revina la cifre modeste, dupa cum cred ca trebuie sa se aplice o strategie de dezvoltare durabila a turismului", spune Nistor. In opinia sa, Sibiul ar trebui sa se orienteze pe dezvoltarea turismului ecologic, un curent care face extrem de popular printre occidentalii satui de "luxul clasic". Tot pentru sustinerea turismului, printre proiectele de dezvoltare a fost inclusa si modernizarea aeroportului Sibiu - marirea pistei si a acostamentului - si construirea unui terminal nou. "Acum doi ani, aeroportul a fost tranzitat de 44.500 de pasageri. Estimam ca in 2007 acesta va fi tranzitat de 196.500 de pasageri, iar in 2010 de 404.500 de pasageri", mai spune Constantin.

Programul nu ar fi fost complet fara o promovare pe masura, iar Marius Constantin spune ca "va fi o campanie tintita in principal pe doua zone: spatiul de limba germana (Germania, Austria, Luxemburg etc.) si spatiul Europei Centrale (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia)". Campania va urmari atragerea persoanelor interesate de turismul cultural, turisti neconventionali care cauta sa descopere cai neumblate.

Aceasta include un site web (www.sibiu2007.ro), o revista in engleza si germana, filme si programe TV care vor fi difuzate pe canalele Discovery, Arte si Travel, precum si participarea la toate targurile importante de turism din lume. Totusi, vor mai fi necesari cativa ani pentru a evalua rezultatele acestei ofensive de imagine, care incearca sa impuna Sibiul pe harta turistica. Pana atunci, nu putem decat sa speram ca 2007 va fi un an istoric pentru Hermannstadt.