Nevoia de conspiratie

Postat la 17 ianuarie 2008 1 afişăre

Teoria conspirationista ar fi, potrivit barcelonezului Juan Carlos Castillon, fenomenul prin care „un fapt istoric cu rezultate cunoscute se naste nu numai din actiuni legitime, sau cel putin evidente, ci din interventia unor forte oculte, in mod normal ilegitime”.

Dificil de comprimat intr-un diagnostic, boala conspirationista – in manifestari dintre cele mai diverse – a contagiat si contagiaza milioane de oameni, actionand fie direct, ca un virus care se transmite prin aer, fie prin intermediul unor teorii ale teoriei (eseuri, studii sociologice, excursuri istorice – precum acesta de fata) sau prin reprezentari artistice.

Sa ne amintim, bunaoara, de pelicule de mare succes precum „JFK, „Teoria conspiratiei”, „Public Enemy”, „Dosarele X”, „Wag the Dog”. Indaratul unor fapte greu de explicat se ascund, in toate aceste incursiuni cinematografice, agentii misterioase si grupuri de oameni puternici si fara nume, care se folosesc, in setea lor de putere, de arma crimei. Cel mai bun exemplu, in opinia lui Juan Carlos Castillon, este „Nikita”, serialul intunecat in care agentia celor buni ucidea, mintea si tortura pentru a salva lumea de niste rai de care ei nu deosebeau decat prin niste detalii marunte („presupunem, spune autorul, ca erau rai, pentru ca hainele lor negre erau mai putin elegante decat cele pe care le purtau cei buni”) - am folosit acest citat pentru a va sugera tonul de o ironie stenica pe care il foloseste autorul.

Pornind, ca mai toate istoriile conspiratiei, de la Revolutia franceza - matca unde isi gasesc sorgintea primele mari impulsuri conspirative ale omenirii -, trecand prin problemele coroanei britanice, protocoalele inteleptilor Sionului si analizand mecanismele lojilor masonice, breviarul de istorie secreta al lui Castillon ajunge in vremurile noastre, descifrand misterele legate de fratiile americane, de Skull & Bones sau de atotputernica Bilderberg. „S-ar putea ca acei care cred in conspiratii sa nu se teama de ele, ci sa doreasca existenta lor; s-ar putea ca ei sa nu doreasca sa accepte tezele scepticilor si sa descopere ori sa inventeze conjuratii pentru ca au nevoie de ele”, spune autorul. „Fara Dumnezeu si fara conspiratii, fara stapanii lumii si fara diavol, cea mai mare parte a oamenilor se afla singuri in fata unei lumi de neinteles si se considera orfani.”

Juan Carlos Castillon, „Stapanii lumii, o istorie a conspiratiilor”, Editura Nemira, Bucuresti, 2007

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
carte,
Juan Carlos Castillon

Citeşte pe Gandul.ro

/arta-si-societate/carte/nevoia-de-conspiratie-2338655
2338655
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.