Omul modern este, mai mult decat inaintasii sai, obsedat de limitarile realitatii, frustrat de posibilitati si trairi pe care le intrezareste sau le presimte, dar nu le poate incerca. De la Jack Nicholson in “As Good As It Gets” si pana la Black Eyed Peas cu refrenul “Is that all there is?”, cultura pop(ulara) pune mare pret pe intrebarea: “Chiar asta e tot?”

Daca ne luam dupa Tor Norretranders, nici pe departe. Jurnalistul danez a scris "Iluzia utilizatorului", un volum in care, pe parcursul a peste 400 de pagini, condamna constiinta ca fiind principala vinovata pentru conditia noastra incorsetata. Teoria lui Norretranders postuleaza ca, desi nu ne dam seama, creierul uman proceseaza o cantitate enorma de informatie furnizata de simturi, circa 12 milioane de biti/secunda (10 milioane datorita vazului, 1 milion prin atingere si restul de la celelalte simturi), dar constiinta minimizeaza acest volum la 20 biti/secunda, nivelul maxim pe care il poate gestiona.

Astfel se explica, in opinia lui Norretranders, de ce atunci cand nu ne gandim la ceva si doar actionam, performanta corpului uman este adesea incomparabil mai buna. Si de aceea multi sportivi de performanta isi pun esecurile pe seama faptului ca au avut prea mult la dispozitie ca sa se gandeasca la performanta respectiva. Teoria lui Norretranders explica si timpul de reactie - daca permitem constiintei sa se implice, sa analizeze situatia si sa controleze totul, intervalul se va mari, iar daca reactionam instinctiv, pe baza subconstientului, totul se va petrece infinit mai repede.

Autorul explica astfel (citandu-l pe George Gamow) de ce, in filmele western, eroul e mai rapid si reuseste sa-l impuste pe personajul negativ, desi acesta din urma e aproape de fiecare data primul care trage: avand in vedere ca eroul nu trage primul, personajul negativ trebuie sa ia o decizie constienta cand sa traga, ceea ce ii incetineste miscarile. Pe de alta parte, eroul nu trebuie sa chibzuiasca: el trage din reflex, astfel incat viteza e mult mai mare, garantandu-i succesul.

Titlul cartii provine de la un concept inventat de informaticianul Alan Kay si care descrie modul cum utilizatorul de computer se afla sub influenta unei halucinatii induse de computer, deoarece, desi vede pe desktop documente, cuvinte, litere, iconite, acestea nu exista, ci doar codul binar de 1 si 0. Astfel, in loc sa arunce un suvoi de informatie in creierul utilizatorului, computerul proiecteaza un set simplu de metafore, imagini care pot fi manipulate pentru ca utilizatorul sa se poata sluji de computer. La randul sau, creierul arunca tone de date si genereaza propria versiune de iluzie a utilizatorului: interpretarea denumita constiinta.

Tor Norretranders "Iluzia utilizatorului. Despre limitele constiintei", Editura Publica, Bucuresti, 2009

Aparitii noi:

• De la shopping la fantome
  Sophie Kinsella a profitat la maximum de epoca de aur a consumismului, publicand o intreaga saga a shopaholicei Becky Bloomwood si a aventurilor ei prin lumea magazinelor de lux si a cartilor de credit cu limite uriase. |nsa a venit criza (nu inainte ca Becky Bloomwood sa devina si personaj de film, moment in care, in disperare de cauza, mai-marii studiourilor au lansat o intreaga campanie de marketing menita sa schimbe mesajul filmului de la "Ce amuzant e sa " la "Fetelor, nu e bine sa faceti shopping pana ramaneti fara un ban. Acest film e un avertisment"). Kinsella s-a reorientat - scrie tot chick-lit, nu a devenit Faulkner peste noapte, dar a lasat in pace shopaholica si a ajuns acum la fantome. Adica Lara Lington vaneaza comori alaturi de spiritul stramatusii sale Sadie.
  Sophie Kinsella "Fata fantoma", Editura Polirom, Iasi, 2010

• Daca e China, e jad
  Diane Wei Liang reuseste sa redea, in "Ochiul de jad", atmosfera din China contemporana, unde trecutul comunist se loveste adesea de prezentul caracterizat de vartejul capitalismului. Mei face parte din noua generatie de chinezoaice: independenta financiar, cu propria sa afacere in Beijing. Si nu orice afacere, deoarece Mei lucreaza ca detectiv particular, ceea ce ii permite sa se bucure de avantajele unei masini si ale unui secretar. Viata sa placuta e data peste cap de Chen, un prieten de-al mamei sale, care ii cere sa gaseasca o piatra de jad de o valoare inestimabila, furata dintr-un muzeu.
  Diane Wei Liang "Ochiul de jad", Editura Nemira, Bucuresti, 2010