Mai departe de bani rulati sau locuri de munca nou create, o piata dinamica de fuziuni si achizitii ar insemna ca oamenii de afaceri revin la sentimente mai bune fata de viitor si ca efectele crizei asupra increderii lor ar incepe sa piarda din intensitate. Sunt sanse sa se intample aceasta in 2010?

Dupa un an 2009 in care valoarea pietei de fuziuni si achizitii s-a prabusit la mai putin de 2 miliarde de euro, de la 5,3 miliarde cu un an in urma, sunt deja avocati si consultanti care ii vad pe antreprenorii locali cu spatele la zid, intr-un colt, speriati si fara niciun gand de extindere sau dezvoltare. Daca vom avea inca un an letargic, fara tranzactii si fara solutii, incepem sa ne intrebam daca nu cumva antreprenorii, adica aceia care au pus serios umarul la cresterile din anii trecuti, si-au pierdut acum definitiv placerea jocului.

Dragos Cabat, managing partner al firmei Financial View, crede ca, in mod normal, fuziunile si achizitiile pentru o economie in dezvoltare ca a Romaniei ar trebui sa insumeze valori apropiate de 10 miliarde de euro anual - acesta ar fi potentialul (pe care deocamdata il putem raporta doar la maximul atins pana acum, in 2005 - 6,8 miliarde de euro). "In 2010, o eventuala crestere a pietei ar semnala fie intoarcerea la normalitate, fie schimbarea de stafeta de la investitori de rangul doi catre marile companii straine", considera consultantul. Insa daca nu se schimba stafeta, atunci potentialii cumparatori ar avea macar nevoie de mai multi bani. Urmatoarea intrebare e deci daca finantarile isi vor mai reveni acum fata de anul trecut. Acelasi Cabat crede ca bancile vor reporni finantarile atunci cand va exista un semnal clar de reluare a cresterii economice in majoritatea statelor europene, ceea ce ar antrena o crestere economica si pentru Romania.

Cristian Ionescu, director general al Coface Romania si cel care conduce si birourile locale ale agentiei de rating din Bulgaria si Slovacia, considera ca economia va creste cu cel mult 1% in 2010, iar volumul finantarilor cu maximum 1-2%. Dragos Cabat atrage insa atentia ca bancile se afla sub presiunea profitabilitatii si a volumului mare de credite neperformante, astfel ca ele insele doresc reluarea creditarii cat mai curand posibil. Si cand vine vorba de accesul greu la credite si de blocajul financiar de care se plang multe companii, el crede ca nu bancherii sunt principalii vinovati, ci lipsa resurselor bugetare pentru sustinerea firmelor de stat, care a impins statul in postura de client principal al bancilor. "Faptul ca incasarile de la buget din TVA si impozite au fost mult sub asteptari a generat o restrangere a surselor pe care bugetul le utiliza pentru plati in sistem", afirma Cabat.