Poate de la anul sa se mai anime putin lucrurile, spera Mihail Ion, CEO al Raiffeisen Asset Management (RAM), vorbind despre piata pensiilor facultative, unde RAM a intrat de curand cu fondul pe care il administreaza, Raiffeisen Acumulare. Piata este inca intr-un stadiu “incipient”, considera Ion, chiar daca de la momentul cand au fost lansate primele produse de acest fel (in iunie 2007) a trecut mai bine de un an. Ambitiile administratorilor de la momentul respectiv, care se asteptau sa incheie anul 2007 cu un sfert de milion de clienti in portofoliu, au fost rapid demontate de realitatea imediata. Oamenii nu s-au dovedit, cel putin pana in momentul de fata, atat de dornici pe cat sperau companiile de pensii facultative sa isi “puna batranetea la adapost”, astfel ca in prezent doar in jur de 120.000 de persoane au o pensie facultativa. O cifra care, pastrand ritmul molcom de acum, va urca spre 200.000 de persoane pana la finele anului curent, estima de curand Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Si tot pana atunci, activele stranse de fondurile facultative de pensii (al caror numar ar urma sa creasca pana la 11-12) vor ajunge la 25 mil. euro, crede Oancea, adica aproape dublu fata de prezent.

In pofida acalmiei aparente, lucrurile incep totusi sa se anime si pe aceasta piata, pe masura ce apele se linistesc tot mai mult dupa lupta pensiilor obligatorii. Pe masa CSSPP sta acum documentatia de autorizare pentru patru noi fonduri facultative. Aviva Asigurari de Viata, prezenta pe piata inca din vara anului trecut cu un fond cu risc moderat, pregateste un al doilea (Pensia Max, cu un grad de risc ridicat). Asirom Concordia, detinuta de Vienna Insurance prin intermediul Asirom, a primit de curand autorizatia de administrator si pregateste un fond cu risc mediu (Concordia Moderat), in timp ce Interamerican Pensii, o companie activa pe piata de pensiilor obligatorii, se afla in proces de autorizare, atat ca administrator pentru pilonul III, cat si pentru doua fonduri (Eureko Confort, cu grad de risc mediu si Eureko Activ, cu grad de risc ridicat). Pe de alta parte, toate companiile plasate in topul primelor zece pe piata pensiilor obligatorii si-au aratat interesul de a-si incepe afacerile si pe pilonul III, cele mai multe estimand ca este posibil sa o faca inca din acest an (Generali, BRD, AIG, BT Aegon).

De ce ar fi insa 2009 un an mai bun ca 2008? Principala speranta a administratorilor se “invarte” in jurul asigurarilor recente (verbale) primite de la ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, cum ca deductibilitatea fondurilor de pensii facultative va creste cel putin de la simplu la dublu. Iar acest lucru s-ar putea intampla, daca va fi tradus in practica, la inceputul anului viitor, cand va intra in vigoare noul Cod Fiscal. Discutiile privind nevoia de majorare a acestui prag de deductibilitate nu sunt, de altfel, deloc noi in randul administratorilor, insa de curand au capatat si sprijinul formal al Comisiei de Pensii. Astfel, CSSPP a inaintat Ministerului Economiei si Finantelor o adresa prin care solicita majorarea pragului de deductibilitate pana la cel mult 3.500 de lei pe an (ceea ce ar echivala cu un nivel maxim de 2.000 de euro, cumulat pentru angajat si angajator).

Cornelia Coman, directorul general interimar al ING Asigurari de Viata, spune ca nivelul deductibilitatii fiscale pe pilonul pensiilor facultative ar trebui sa creasca la 1.000 euro pe an “pentru ca suma sa devina relevanta pentru participanti”. Nivelul actual este in opinia ei “foarte mic”, mai ales prin comparatie cu cele din alte tari europene, unde se situeaza la 2.000-3.000 euro pe an. Sustinerea fondurilor de pensii facultative este un mod de crestere neinflationista a veniturilor, considera Coman, deoarece banii virati la fondurile de pensii nu intra in consum.

Opinia lui Coman este impartasita si de Radu Vasilescu, care a condus pana de curand businessul de pensii private obligatorii al olandezilor de la ING, liderul acestei piete. Pentru ca la un salariu mediu si o perioada de contributie de 30 de an un angajat sa aiba o pensie de 1.000 de euro, contributia sa ar trebui sa fie de circa 100 de euro lunar, spune Vasilescu. Altfel spus, deductibilitatea ar trebui sa se refere la o suma de 1.200 de euro de an, crede Vasilescu, “un prag care nu e deloc mare, mai ales daca ne gandim ca, prin intermediul fondurilor de pensii, ei ajung sa fie investiti in economia romaneasca”. Bugetul de stat, care ar suferi printr-o crestere a acestui prag de deductibilitate, nu ar fi in aceste conditii pagubit, apreciaza Vasilescu, “pentru ca va castiga din roadele investirii acestor fonduri”.

Majorarea contributiilor deductibile va fi un resort important de convingere a clientilor de retail, crede Mihail Ion de la RAM, in conditiile in care, cel putin pentru moment, pensiile facultative “sunt mai mult un business corporate”. Cu fondul proaspat lansat, RAM va merge intr-o prima instanta spre clientii companii din portofoliul bancii din grup, Raiffeisen Bank Romania. Cu atat mai mult cu cat, crede Ion, 2009 va fi un an “interesant in zona de companii”, dat fiind ca, pe de o parte, exista deja “puterea exemplului” – cateva companii incepand sa ofere deja angajatilor pensii – si, pe de alta parte, in 2008 multi nu au inclus in bugetele de cheltuieli un asemenea stimulent, dar ar putea sa o faca de la anul.

Radu Vasilescu, care isi va lansa in curand propria firma de consultanta financiara, dupa propriile spuse, adauga ca o alta piedica in dezvoltarea pietei de retail este si faptul ca un angajat nu isi poate plati singur o pensie facultativa. Platile se pot face, pana una-alta, doar de catre angajator, “dar exista o ordonanta de urgenta ce corecteaza acest lucru, ce asteapta sa fie votata”. Nu in ultimul rand, eforturile financiare, dar si logistice facute de administratori in lupta pentru pilonul II – o lupta cu termen limitat de patru luni si miza mare – explica “oboseala” de acum de pe piata pensiilor facultative. “Forta de vanzari este intr-un proces de reorganizare acum”, admite si Eugen Voicu, CEO si director de investitii al Aviva Pensii, adaugand ca pe pilonul III vanzarea se va muta tot mai mult catre brokerii de pensii. Pana una - alta, in vanzarea de pensii facultative, brokerii au avut o contributie mai degraba modesta, estimata de CSSPP la circa 5% la finele lunii mai a.c. Procentul a crescut insa odata cu un contract semnat, prin intermediul brokerului Fehu, de ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Asigurari de Viata cu Posta Romana, pentru un numar total de aproape 20.000 de angajati.