Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.

Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.

Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.

Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.

Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.

“Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.

Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.

Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.

Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.

In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.

Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.

In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.