Romanii si-au luat anul trecut 292 de ani de concediu medical, ca numar cumulat de zile nelucrate. Tendinta nu poate fi controlata nici de catre stat, nici de catre angajatori. Ce e de facut?

"O cifra demna de Cartea Recordurilor." Asa descrie Adina Geana, sefa directiei de management a Casei Nationale de Asigurari, numarul de zile in care angajatii au stat acasa anul trecut din motive de boala. Cele peste 100.000 de zile de concediu medical au incarcat factura Ministerului Sanatatii cu circa un miliard de lei noi, bani cheltuiti pentru indemnizatiile pe perioada de incapacitate de munca. Suma platita este dubla fata de anul 2006.

Ingrijorator este faptul ca fenomenul ia o amploare tot mai mare, iar unii angajati speculeaza la maximum deficientele sistemului de acordare a zilelor libere. "Un pacient a avut chiar doua-trei concedii medicale in aceeasi perioada, de la medici diferiti", spune Adina Geana, incercand sa ilustreze limitele pana la care se poate ajunge cu platile din partea statului pentru angajatii "bolnavi".

Contextul actual a dus la modificarea legislatiei de acordare a zilelor libere din ratiuni de boala. Asa se face ca asiguratul poate beneficia doar de 30 de zile de concediu medical acordat de catre medicul de familie intr-un an, spre deosebire de 45, asa cum era pana acum. Potrivit noilor norme legale de acordare a concediilor medicale, intrate in vigoare din 15 mai, medicul va avea voie sa ii prescrie initial angajatului maximum zece zile de concediu, dupa care il va putea prelungi, daca va fi necesar. Daca incapacitatea temporara de munca se mentine, doctorul specialist poate stabili concediul in etape succesive de 30 de zile, dar fara a depasi 90 pe durata unui an calendaristic, socotit de la prima zi de imbolnavire. Actul normativ mai prevede ca angajatii aflati in concediu medical pot fi cautati la domiciliu de catre reprezentanti ai Casei de Asigurari, ai angajatorului si chiar ai Politiei.

Adrian Izvoranu, presedintele Asociatiilor Confederatiilor Patronale din Romania, sustine ca, in ce priveste acordarea concediilor, problema e ca administrarea sistemului de sanatate este bicefala, impartita intre Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii. "Exista un buget comun care nu permite avizul specialistului de medicina a muncii in acordarea acestui tip de concediu", remarca Izvoranu. |n plus, nu se face distinctie intre concediul medical cauzat de imbolnavirea la locul de munca si cea din alte motive conexe. "Poti sa iti iei concediu medical pentru ca ai dormit dezvelit sau pentru ca ai cazut in groapa cand erai beat, cand in mod normal ar fi trebuit sa ti se dea concediu fara plata", exemplifica liderul ACPR. El atrage atentia ca, in statele Uniunii Europene, doctorul de medicina a muncii are decizia in acordarea de repaus medical, nu medicul de familie.

Plata primelor sapte zile de concediu de boala este suportata de catre angajator, in timp ce restul perioadei se achita din bugetul asigurarilor de sanatate. "Cam asta e portita de iresponsabilitate, mai ales ca angajatorul nu are cum sa controleze motivele pentru care angajatul se imbolnaveste."

George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor de Familie, afirma ca, atunci cand ne uitam la numarul de zile de concediu medical in Romania, trebuie sa ne sara in ochi morbiditatea crescuta (incidenta imbolnavirilor), comparativ cu alte state din Vest. Haber observa ca numarul de internari a crescut semnificativ, iar a sta in spital nu e neaparat cel mai placut mod de a-ti petrece perioada de repaus. "Trebuie sa recunoastem ca exista cazuri izolate cand se acorda cu multa blandete zile in plus de concediu din partea medicilor. Nu este insa un fenomen generalizat", comenteaza medicul, completand ca i se pare "enorm" numarul de zile acordate.