Cu o recolta mai mare cu 10% fata de anul trecut si o cerere in scadere, marii producatori de vinuri vor sa atace pietele externe. Care sunt sansele lor acum, dupa ce ani in sir nu au exploatat acest potential?

In cataloagele internationale care prezinta vinuri si de unde colectionarii sau responsabilii de achizitii pentru magazine si restaurante isi pot alege comenzile, vinurile romanesti au fie o prezenta slaba, fie lipsesc cu desavarsire. La nivel international nu sunt nici cunoscute ca branduri cu istorie - cum sunt cele franceze, italiene sau portugheze - si nici nu au arme pe potriva noilor vinuri - ca acelea din Chile, Africa de Sud, Noua Zeelanda sau Australia - care se promoveaza agresiv prin prisma raportului excelent calitate-pret. Cu toate acestea, vinurile romanesti, atunci cand au reusit sa se strecoare pe rafturile magazinelor din strainatate, si-au gasit cumparatori.

Pe aceasta mizeaza acum marii producatori de vinuri, care au in pivnite cantitati mai mari de licori gratie unei recolte mai bune deopotriva calitativ, cat si cantitativ fata de anul trecut. In plus, vanzarile de pe piata romaneasca sunt in declin. Asa ca pivnitele sunt acum ticsite de sticle, iar sefii afacerilor de profil se vad nevoiti sa apeleze la noi resorturi de crestere a vanzarilor. Pentru ca, desi vinul este unul dintre produsele a caror valoare creste odata cu trecerea timpului, din start trebuie spus ca nu orice sticla poate fi pusa la pastrare: unele soiuri (ca aproape toate vinurile albe) trebuie consumate rapid, pentru ca altfel nu mai sunt bune. In plus, companiile trebuie sa asigure cash flow, mai cu seama in aceasta perioada in care toate domeniile se confrunta cu probleme in privinta lichiditatilor.

Pana acum insa accentul a cazut pe piata interna, exportul fiind o supapa pentru a vinde excesul de productie, neasimilat de piata romaneasca. "In ultimii ani ne-am concentrat toate resursele pe piata interna si nu am folosit la maximum potentialul oferit de pietele de export", spune Daniel Negrescu, brand consultant in cadrul Murfatlar, liderul pietei de profil. Previziunile pentru anul in curs se refera la un volum al exportului de 10% din totalul vanzarilor, iar anul viitor Murfatlar a planificat cresterea acestui procent. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 47 de milioane de euro, fiind cel mai mare producator din domeniu. In functie de rezultatele din 2008, topul vinarilor este completat de Vincon (36,8 milioane de euro), Cotnari (30 de milioane de euro), Jidvei (29,8 milioane de euro) si Halewood (11,5 milioane de euro).

A doua companie din piata vinului, Vincon Vrancea, a exportat de la inceputul anului circa 5% din productie in tari precum Canada, Japonia si Austria. "Exportul are o tendinta ascendenta, dar dorim sa dezvoltam si mai mult aceasta activitate", declara Dan Ghejan, directorul de vanzari si marketing al Vincon. Desi are o persoana dedicata pentru departamentul de export, cea mai mare pondere a vanzarilor de peste hotare este realizata indirect, prin distribuitori care comercializeaza vinurile in tari cu comunitati puternice de romani, ca Spania si Italia. Aceleasi piete erau si principalele destinatii de export ale Murfatlar, dar recent compania a inceput sa prospecteze si zone noi, precum China, cu un tip de consumator diferit fata de cel cu care era obisnuita. "China este o piata noua, diferita de pietele traditionale, dar unde avem posibilitatea sa vindem volume mari si sa crestem mai rapid", argumenteaza Negrescu.