Pentru familia Spânu ideea unei afaceri în domeniul produselor lactate a venit la mijlocul anilor 2000. Atât Ovidiu Spânu, cât şi soţia sa, Marcela, cea alături de care conduce afacerea, sunt de meserie medici veterinari, aşa că ştiu deja ce înseamnă creşterea animalelor, care sunt specificităţile fiecărei rase şi cum anume trebuie îngrijite. Dezvoltarea unei afaceri presupune însă mult mai mult decât aceste cunoştinţe de bază, iar Ovidiu Spânu a trebuit să se pună şi în mintea comercianţilor şi să conceapă un plan de bătaie care să-l ajute să aibă succes.

Şi cum alegerea nişei potrivite este recomandarea pe care toţi antreprenorii o plasează la loc de frunte în discursurile lor motivaţionale, medicul veterinar din Cluj a început să se gândească în ce fel ar putea ataca piaţa de produse lactate, şi aşa destul de aglomerată. Nu a durat foarte mult până când să pună puncte bine îngroşate pe "i"-urile din businessul său. A ales să intre pe nişa producţiei exclusiv din lapte de capră, brânzeturile după reţetă franţuzească urmând să fie produsele de bază din portofoliul afacerii.

Soţii Spânu au început, aşadar, să proceseze lapte de capră în 2007. Primul produs a fost o rotiţă de brânză de capră făcută după o reţetă adusă din Franţa, aşa-numita "fromage de chevre" sau "goat's soft cheese", un sortiment nelipsit din meniurile cochetelor restaurante franţuzeşti. "Am vrut să facem o afacere de familie, aşezând fabrica pe versantul sudic al Feleacului, la câteva minute distanţă de casa noastră, aşezată sus pe culme", povesteşte IOvidiu Spânu. Le-ar fi plăcut să lege brandul de dealul "atât de drag nouă", dar numele neaoş românesc nu se potrivea cu produsele sofisticate inspirate din gastronomia franceză. "Aşa s-a născut brandul «La Colline» - o uniune între forma de relief ce reprezintă cel mai bine Transilvania şi traducerea sa aproximativă în limba în care brânzeturile au conotaţii sacre", spune fondatorul La Colline.

Dincolo de faptul că el însuşi este un consumator înrăit de brânzeturi franţuzeşti şi că pe piaţa din România nu exista o ofertă consistentă de astfel de produse, argumentele lui Spânu de a se lansa în prelucrarea exclusivă a laptelui de capră au ţinut mai degrabă de avantajele de ordin tehnic. "În România există suficient lapte de capră, iar potenţialul de dezvoltare este enorm, laptele de capră nefiind supus cotelor şi altor restricţii impuse de UE. Argumentele forte ţin de biologia speciei: capra se înmulţeşte rapid, face, în medie 1,6 iezi pe an şi produce mai mult lapte decât vaca, raportat la masa corporală a fiecărui animal", explică Spânu.

Laptele este colectat de la câteva ferme din zona centrală şi de nord a Transilvaniei şi prelucrat apoi în fabrica proprie de la Vâlcele, lângă Cluj, unde lucrează 12 angajaţi. Chiar dacă este o afacere de dimensiuni mici, familia Spânu a făcut în ultimii aproape cinci ani investiţii importante în dezvoltarea şi consolidarea sa. Până în 2007, când a început activitatea efectivă a fabricii, au investit circa 350.000 de euro, adăugând, între timp, alte 150.000 de euro, bani ce au susţinut dezvoltarea capacităţii de producţie şi diversificarea portofoliului de produse. În momentul de faţă, capacitatea de producţie a fabricii este de 3.000 de litri pe zi. Este un volum considerabil, în condiţiile în care la început, în 2007, erau precesaţi 700 de litri de lapte în fiecare zi. Odată cu mărirea capacităţii de producţie, s-a mărit şi gama de sortimente, iar astăzi, la fabrica din Vâlcele sunt produse atât brânzeturi sofisticate, precum brânza de capră cu mucegai alb de tip Camembert sau brânza cu trufe, precum şi produse mai puţin elaborate şi pretenţioase, precum brânza cremă tartinabilă, laptele, iaurtul sau chefirul.