Oana Ioniţă, ZF: Gen Z nu cere neapărat mai mult pentru că vrea mai mult, ci pentru că lucrurile pe care generaţiile anterioare le-au obţinut au devenit mult mai greu de atins pentru ei

Autor: Oana Ioniţă Postat la 01 noiembrie 2026 32 afişări

Oana Ioniţă, ZF: Gen Z nu cere neapărat mai mult pentru că vrea mai mult, ci pentru că lucrurile pe care generaţiile anterioare le-au obţinut au devenit mult mai greu de atins pentru ei

La 25 de ani, părinţii noştri îşi cumpărau apartamente. Astăzi, noi, cei din generaţia Z, calculăm să vedem dacă ne permitem în primul rând chiria. Nu e de mirare că mulţi aleg încă să locuiască cu părinţii, deşi ştiu cât de controversată este această discuţie pentru generaţia X.

În discuţiile despre generaţia Z apare frecvent aceeaşi acuzaţie: vrea salarii mari de la primul job, nu mai are răbdare să crească profesional şi îşi doreşte prea mult, prea repede. Dar dacă nu tinerii sunt cei care au ridicat prea mult ştacheta, ci realitatea economică este cea care a schimbat regulile jocului?

Acuzaţiile pe care ni le aducem de-a lungul anilor unii altora, generaţie către generaţie, sunt ceva extrem de bine înrădăcinat în cultura noastră. „Noi eram mai muncitori”, „Noi nu ceream atât de mult”, „Noi munceam mai bine şi mai mult”. Fiecare e îndreptăţit să se compare, să îşi spună că eram mai dificil pe vremea lui. Dar moneda are mereu două feţe. Două adevăruri pot exista în acelaşi timp. Să luăm discuţia salariilor. Da, generaţia Z vrea salarii mai mari faţă de salariile pe care le aveau părinţii noştri, vor salarii mai mari decât minimul pe economie. Dar potrivit datelor oficiale furnizate de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, coşul minim de consum pentru o persoană adultă singură anul trecut în septembrie era de 4.322 de lei pe lună.

Deci ce pot face tinerii cu minimul pe economie? Cum se pot muta de acasă? Ce chirie poţi plăti în Bucureşti în 2026 cu minimul pe economie şi să mai şi supravieţuieşti după? Dacă scădem din 2.699 lei o chirie în Bucureşti, utilităţile, abonamentele şi coşul de cumpărături – cu ce sumă rămânem? De fapt, rămânem cu ceva? Cum poţi avea independenţă financiară cu 2.699 lei pe lună?

Nu e doar o discuţie despre salarii sau despre tineri care vor să câştige bine de la primul job. Este o schimbare a felului în care arată independenţa financiară. Pentru părinţii lor, un apartament, o maşină şi o familie puteau reprezenta obiective relativ fireşti la o anumită vârstă. Pentru mulţi tineri de astăzi, aceleaşi lucruri au devenit proiecte pe termen lung, chiar şi atunci când au un loc de muncă şi un venit stabil.

Să nu uităm că aşteptările salariale ale tinerilor ar trebui privite şi dintr-o altă perspectivă. Un salariu de început este evaluat şi prin capacitatea de a susţine o viaţă independentă în prezent. Dacă o mare parte din venit se duce pe cheltuieli de bază, promisiunea unei creşteri salariale peste doi sau trei ani poate să nu fie suficientă. De aici vine şi dorinţa de a câştiga mai mult încă de la primul job. Este vorba despre o nevoie practică: tinerii vor să îşi permită să trăiască din salariul lor, să economisească şi să aibă o perspectivă realistă asupra viitorului.

Desigur, nici angajatorii nu pot răspunde automat tuturor aşteptărilor salariale. Salariile trebuie să reflecte competenţele, productivitatea şi valoarea pe care un angajat o aduce companiei. Experienţa contează, iar primul job este, în multe cazuri, o etapă de învăţare chiar dacă ne place sau nu. Nu orice cerere salarială este justificată doar pentru că viaţa este scumpă, după cum nici orice salariu oferit pentru entry-level nu poate fi considerat suficient doar pentru că acesta are puţină experienţă.

Nu înseamnă că generaţiile anterioare au avut o viaţă lipsită de dificultăţi, că şi-au permis cu toţii să cumpere o casă sau un apartament, la fel cum nu înseamnă că toţi tinerii de astăzi se confruntă cu aceleaşi problemă. Contextul economic diferă, iar comparaţiile directe între două perioade trebuie făcute cu atenţie. Totuşi, este greu să ignori faptul că accesul la anumite repere ale vieţii adulte a devenit o provocare pentru o parte importantă a tinerilor. De aceea, tineri din multe ţări se revoltă împotriva unor clase politice percepute ca fiind deconectate de realitate, corupte sau interesate doar de privilegii. Creşterea inflaţiei şi scăderea nivelului de trai i-au scos pe foarte mulţi din generaţia Z în stradă anul acesta.   

 

Oana Ioniţă este social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinie,
oana ionita,
gen z,
generatie,
tineri,
salarii
COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.