Noile subiecte de predică: Cum trăieşti mai mult, dar mai bine decât atunci când erai tânăr? Şi cum devii mai bogat după ce ieşi la pensie, când veniturile tale lunare scad cu 70%
Din ce în ce mai mult se promovează conceptul de longevitate, adică să trăieşti mai mult, dar mai bine, adică să fii sănătos şi mai puţin bolnav, aşa cum se întâmplă odată ce înaintezi în vârstă. Pentru asta trebuie să o iei „de tânăr” cu schimbarea stilului de viaţă, cu suplimentele, cu vitaminele, cu mişcarea, chiar cu munca, ca să nu mai vorbim despre stres, adică cum faci ca să poţi să reduci stresul. Toate aceste lucruri costă însă bani, bani mulţi, pe care nu prea îi ai când ieşi la pensie, având în vedere că veniturile ţi se reduc cu 60-70%, adică diferenţa dintre salariul pe care îl aveai şi pensia pe care o primeşti, cel puţin acesta fiind raportul în România. Dar ca să ai bani, acum se promovează din ce în ce mai mult, în special în Europa, teza că banii pe care îi ţii la bancă, în depozite sau în conturile curente, trebuie redirecţionaţi către fonduri de investiţii, către ETF-uri, către obligaţiuni cu dobânzi mai mari decât depozitele bancare, către acţiuni sau către alte instrumente financiare, mai mult sau mai puţin sofisticate, care, în final, să-ţi aducă un câştig mai mare decât cel pe care îl obţii ţinând banii strict la bancă sau în titluri de stat. Toţi bancherii, toţi consultanţii îţi arată pe hârtie, folosind datele din trecut, cum, investind pe piaţa de capital pe termen lung, obţii câştiguri mai mari decât instrumentele clasice de economisire.
Asta dacă nu prinzi pe parcurs nişte crize care să-ţi măture în câteva zile nu numai câştigurile acumulate, ci şi suma principală investită. Dar despre acest lucru se vorbeşte mai puţin, pentru că niciun consultant nu poate să atragă un client către piaţa de capital aducând în faţă, de la prima discuţie, riscurile acestor investiţii. Generaţia noastră, în medie, este cea mai bogată generaţie de până acum, având în vedere veniturile obţinute lunar, fie din salariu, fie din dobânzi, dividende sau chirii, la care putem să adăugăm averea imobiliară, respectiv proprietatea caselor în care stăm, plus a caselor moştenite de la bunici şi chiar părinţi.
Bancherii încearcă mai mult ca altădată să pună pe masă şi alte alternative de investiţii, astfel încât activele pe care le are fiecare, fie cele financiare, fie cele imobiliare, să aducă un câştig mai mare şi care, în viitor, să reprezinte resursa de bani prin care să se susţină acest concept de longevitate (asta dacă ajungi până acolo!). Aşa cum am spus, longevitatea costă, ca să mănânci mai bine trebuie să plăteşti mai mult, vitaminele costă, ca să nu mai vorbim de abonamentele la sală. Iar cei care sunt milionari, ca să zic aşa, se pot duce în celebrele clinici de longevitate, la tratament. Dacă nu ai resurse financiare acumulate în anii anteriori pentru a plăti conceptul de longevitate, trebuie să munceşti mai mult, adică trebuie să munceşti şi dincolo de pensie, pentru că ieşirea la pensie va reprezenta un şoc pentru decreţei când îşi vor vedea veniturile curente, lunare, reducându-se cu 60-70%. Cei care au ieşit deja la pensie aşteaptă să le intre banii lunar din pensie, dar, în acelaşi timp, caută să lucreze în continuare, fie îşi caută de lucru în diverse alte forme, începând de la consultanţă până la joburi part-time, fie la firma unde lucrau înainte, asta dacă sunt indispensabili. Când vorbim de trecerea de la economisire şi acumulare primară la investiţii şi piaţa de capital, problemele sunt mai nuanţate, pentru că nimeni nu vrea să piardă ceea ce a acumulat, pentru simplul fapt că, dacă îi prinde vreo criză, nu mai au timpul, anii să recupereze ceea ce au pierdut şi chiar să mai adauge ceva deasupra. Băncile care operează pe piaţa din România, fie că sunt româneşti sau internaţionale, încep să vândă din ce în ce mai mult produse financiare mai complexe, de investiţii, care vizează fie piaţa din România, fie piaţa internaţională. Odată cu deschiderea graniţelor, fluxurile financiare şi banii se plimbă peste tot în lume, ajungând chiar în nişte pieţe şi în nişte instrumente extrem de sofisticate. Iar aceşti bani sunt bani acumulaţi de români, care, din păcate, nu au găsit oportunităţi şi plasamente în România şi atunci preferă să se uite în afară, prin intermediul platformelor internaţionale de tranzacţionare şi investiţii, ca să găsească alte instrumente. Chiar băncile care operează în România promovează investiţiile externe în diverse instrumente ale pieţei financiare mai mult decât promovează investiţiile realizate strict pe piaţa românească. Odată ce s-a deschis accesul la piaţa globală, prin platforme de tranzacţionare şi investiţii, nimeni nu mai aşteaptă ca România internă, locală, să se mişte. Eu cred că românii au în acest moment mai mulţi bani în afară, în toate instrumentele posibile şi imposibile, decât au bani pe piaţa de capital din România. În momentul în care vor pleca bani şi din depozitele bancare locale spre alte instrumente externe, s-ar putea să avem o problemă. Până acum, depozitele bancare au crescut constant, chiar peste inflaţie, şi încă nu se vede niciun semn de pierdere de bani către alte pieţe.
Dar din spate vin alte generaţii care nu sunt ca părinţii şi bunicii, să ţină banii la bancă, în depozite. Aşa că să ne pregătim să fim asaltaţi de longevitate şi de investiţii.
(cristian.hostiuc@zf.ro)
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










