„Maxxing”, cuvântul anului 2026. Cum a ajuns optimizarea personală să definească anul 2026?

Autor: Oana Ioniţă Postat la 19 noiembrie 2026 13 afişări

„Maxxing”, cuvântul anului 2026. Cum a ajuns optimizarea personală să definească anul 2026?

Dacă până acum câţiva ani ne propuneam să mâncăm mai sănătos, să dormim mai mult, să mergem la sală sau să fim mai productivi, astăzi avem şi un cuvânt pentru toate aceste încercări: maxxing. Dictionary.com l-a ales drept cuvântul anului 2026.

„Maxxing”, un termen derivat din verbul englezesc „to maximize”, a fost ales într-o perioadă în care tot mai mulţi tineri vorbesc pe reţelele sociale despre cum pot obţine maximum din fiecare aspect al vieţii. De la alimentaţie şi sport până la somn şi aspect fizic, aproape orice activitate poate deveni un nou obiectiv de optimizare.

Termenul poate fi folosit individual sau adăugat la finalul altui cuvânt pentru a descrie încercarea de a duce un lucru la maximum. Vrei să ai un aspect fizic mai bun? Faci looksmaxxing. Vrei să dormi mai bine? Încerci sleepmaxxing. Vrei să consumi mai multe proteine sau fibre? Există proteinmaxxing şi fibermaxxing. Practic, nu pare să existe un aspect al vieţii care să nu poată fi transformat într-un nou obiectiv de maximizare.

Potrivit Dictionary.com, utilizarea sa în mediul digital a crescut de aproape 19 ori în august 2026, comparativ cu media lunară din 2025. Creşterea reflectă popularitatea unui fenomen care s-a extins în special în rândul generaţiei Z şi al generaţiei Alpha.

„Maxxing este manifestarea lingvistică a unei culturi tot mai preocupate să obţină maximum din orice”, a explicat Steve Johnson, director de lexicografie în cadrul Dictionary Media Group, într-o declaraţie citată de BBC.

Nu mai este suficient să fim sănătoşi, trebuie să avem o rutină perfectă de wellness. Nu mai este suficient să facem mişcare, trebuie să avem un program de antrenament optimizat. Nu mai este suficient să dormim opt ore, trebuie să urmărim scorurile de somn, fazele acestuia şi toate datele pe care ni le oferă ceasul inteligent. Până şi mesele au ajuns să fie analizate prin prisma proteinelor, fibrelor, caloriilor şi a tuturor nutrienţilor pe care ar trebui să îi bifăm într-o zi.

Social media a contribuit enorm la această schimbare. Pe TikTok şi Instagram, dezvoltarea personală a devenit un adevărat trend. Vedem oameni care se trezesc la cinci dimineaţa, merg la sală, îşi pregătesc mesele pentru întreaga săptămână, citesc, meditează, lucrează la propria afacere şi reuşesc să aibă şi o viaţă socială activă. Toate acestea par să se întâmple înainte de ora prânzului. Chiar dacă ştim că vedem doar o versiune atent selectată a realităţii, pentru mulţi tineri e greu să nu se întrebe dacă nu cumva ei fac prea puţin. Popularitatea fenomenului coincide şi cu dezvoltarea unei industrii care monetizează dorinţa oamenilor de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă. De la ceasuri inteligente care monitorizează somnul şi activitatea fizică până la aplicaţii care urmăresc alimentaţia, productivitatea sau timpul petrecut în faţa ecranelor, tot mai multe aspecte ale vieţii au devenit măsurabile. Există însă şi un paradox al acestei tendinţe: cu cât avem mai multe instrumente prin care ne monitorizăm activitatea, cu atât riscăm să confundăm indicatorii cu rezultatele reale. Un scor bun al somnului nu garantează că ne simţim odihniţi, la fel cum numărul de paşi sau orele petrecute la sală nu spun întotdeauna totul despre sănătatea unei persoane.

În acest context, maxxing devine mai mult decât un termen amuzant inventat şi popularizat pe internet. Este expresia unei generaţii care încearcă să obţină control asupra unui viitor tot mai greu de anticipat, dar şi a unei societăţi care a transformat performanţa într-un obiectiv permanent. Dacă nu poţi controla preţurile, piaţa muncii sau costul unei locuinţe, măcar poţi încerca să îţi optimizezi rutina de dimineaţă, alimentaţia sau programul de somn. Nu-i aşa?

Faptul că termenul este folosit atât pentru a descrie atingerea unor standarde, cât şi pentru a ironiza această tendinţă arată că generaţiile tinere sunt, în acelaşi timp, participante şi observatoare ale fenomenului.   

Oana Ioniţă este social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinie,
oana ionita,
alimentatie,
generatie,
tineri
COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.