Gen Z, adică cei născuţi în perioada 1997-2012, care acum au între 14 şi 29 de ani, este generaţia care porneşte în viaţă cu cele mai multe resurse financiare: salariul de început este cel mai ridicat, moştenirea părinţilor şi a bunicilor este la cel mai ridicat nivel (uitaţi-vă cât au crescut preţurile activelor imobiliare, acolo unde este cea mai mare avere a românilor) şi e generaţia care are cel mai mare acces la knowledge şi oportunităţi de investiţii. Aici nu mă refer neapărat la a face o afacere sau alta, ci la a investi banii în diverse active, nu numai depozite bancare sau active imobiliare, cum au făcut generaţiile anterioare.

Gen Z este generaţia care îşi asumă cele mai mari riscuri financiare când vine vorba de investiţii. Poate de aceea românii au ajuns să aibă o preferinţă destul de mare pentru criptoactive, ajungând pe locul 1 în Europa din 21 de ţări din UE analizate de BNR.

Conform datelor existente acum pe piaţă, românii deţin criptoactive de peste 12 miliarde de euro. Bineînţeles că aceste active nu apariţin numai celor din Gen Z, ci şi milenialilor (cei născuţi între 1981 şi 1996). Ironic, generaţiile anterioare au avut un apetit şi mai ridicat pentru risc, prin faptul că şi-au investit banii la Caritas.

Dacă dintr-o perspectivă a riscurilor Gen Z este la cel mai ridicat nivel, în ceea ce priveşte activitatea de creditare, cel mai complex produs bancar, lucrurile sunt la polul opus. Gen Z nu prea vrea să ia credite, în special pentru locuinţă. Iar acest lucru face ca plecarea de acasă a celor din această generaţie, şi în special a băieţilor, să se amâne cât mai mult. Dincolo de confortul familiei, Gen Z nu ar vrea să-şi cheltuie banii pe care îi are din salariul de început pe chirie sau pe plata unei rate la bancă pentru un apartament, ci preferă să stea în casa părinţilor, iar cu aceşti bani să se distreze.

Poate şi acesta este şi motivul pentru care avem atât de multe festivaluri, care nu sunt chiar atât de ieftine. Untold, Beach, Please!, Electric Castle bat acum orice rată bancară pentru o locuinţă. Ca să nu mai vorbim de socializare, care se află pe locul doi în topul preferinţelor pentru cheltuirea propriilor bani a Gen Z.

Gen Z are cel mai mare grad de internaţionalizare a unei generaţii, cel puţin în România, având în vedere că s-au plimbat cu părinţii sau acum se plimbă de unii singuri în întreaga lume.

Pentru generaţiile anterioare, plimbatul în lume a fost mai dificil pentru că vizele s-au ridicat abia după 2000, dar nivelul salarial mai scăzut nu oferea posibilitatea de a pleca să vezi lumea chiar atât de des ca acum. Plus că biletele de avion de acum 25 de ani erau mult mai scumpe decât cele de astăzi.

Gen Z este generaţia care are cea mai mare încredere în ea, cel puţin aşa arată sondajele.

Dar în acelaşi timp este generaţia care nu s-a confruntat până acum cu o criză financiară şi economică. Salariile au crescut continuu, cursul valutar leu/euro a fost stabil, nu s-a pus problema tăierii salariilor în valoare nominală, cum a fost în criza de acum 15 ani, iar poziţiile deschise în companii au fost numeroase.

Acum lucrurile se mai schimbă pentru că piaţa economică şi de business se schimbă, nu mai apar atât de multe joburi, companiile nu mai cresc atât de repede şi de mult salariile etc.

Gen Z nu s-a trezit până acum făcând coadă la agenţia forţelor de muncă în căutarea ajutorului de şomaj. Chiar dacă a mai scăzut, economia românească, cel puţin în Bucureşti şi în celelalte mari oraşe, continuă să ofere joburi, numai să-ţi doreşti să munceşti.

Gen Z nu s-a confruntat până acum cu o depresie financiară, ci doar cu o „răceală” simplă – salariile nu mai cresc ca înainte, joburile de internship s-au redus, iar poziţiile de entry level în companii sunt mai puţine. Şi aici nu vorbim numai de apariţia AI, care mănâncă din joburile de internship sau de entry level, ci de recesiunea din economie, ceea ce determină companiile să nu mai facă investiţii, sau să le amâne în cel mai bun caz, să nu mai facă angajări sau să crească salariile.

Cu toţii sperăm să nu ne confruntăm cu vreo criză pentru că şi aşa suntem cu nervii la pământ având în vedere ce se întâmplă în economie, în business, în politică şi în societate, dar poate n-ar strica ca şi Gen Z, o generaţie care a trăit numai în creştere, să vadă cum este într-o criză.

Pentru ei, singura criză nu este atunci când cresc dobânzile şi cresc ratele la bancă pentru un credit ipotecar şi imobiliar, ci atunci când creşte preţul la cafeaua de specialitate, pe care o beau cei din Gen Z.

Inevitabil, Gen Z va prelua puterea în economie şi în business şi este interesant de văzut ce schimbări sociale vor urma. Dacă se va păstra constatarea conform căreia cu cât creşte venitul cu atât împrumuturile şi dorinţa de a lua un credit scade, vor fi modificări de structură în piaţa bancară, în piaţa de real estate, în piaţa de consum.

Până una-alta, Gen Z se bucură de viaţă aproape fără niciun stres financiar, pentru că au plasa de siguranţă a familiei şi pentru că nivelul de la care pornesc în carieră este mult mai ridicat.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)