Bătăile clienţilor din magazine fizice, aşa cum vedeam la americani, de Black Friday, s-au mutat în online. Sunt, fireşte, mai puţine urme fizice, iar acum contează dibăcia de tastare, viteza de conetare şi interesul de a fi la butoane exact când se dă startul marilor reduceri. Pe 6 noiembrie se derulează a 16-a ediţie locală a acestui fenomen importat, construit iniţial pe plan local de eMag şi care s-a dezvoltat atât de mult încât aproape că nu există afaceri care să nu includă în strategie vânzări legate de Vinerea Neagră, săptămâna/perioada care se leagă de această zi. Curieri, procesatori de plăţi, retaileri de toate soiurile, producători, transportatori şi instituţii financiare îşi fac din timp planuri pentru a monetiza cât mai bine acest fenomen. Deşi unii comercianţi au intrat deja în campanie, startul cumpărăturilor de Black Friday va avea loc la finalul acestei săptămâni şi este interesant de văzut dacă anul acesta va fi înregistrat un nou record.

Anul trecut, vânzările totale înregistrate de Black Friday au depăşit 986 de milioane de lei, fiind cu 10% mai mari faţă de ediţia din 2024; peste 702.000 de clienţi au plasat aproximativ 3,5 milioane de comenzi. Minutul de aur al campaniei din 2025 a fost înregistrat la ora 07:18, cu produse comandate în valoare de 13 milioane de lei (+44% faţă de 2024).

Statisticile mai arată că la capitolul achiziţiilor speciale s-au numărat 8.500 de bilete la festivaluri şi experienţe, 6,2 kg de aur, 49 de tone de carne de porc şi 17.000 de abonamente sau servicii medicale.

De Black Friday, ediţia 2025, 32% - 35% dintre comenzi au fost achitate în rate, iar bugetul mediu declarat de români s-a plasat la 1.800 - 2.046 de lei. Şi procesatorii de plăţi au declarat plusuri în Vinerea Neagră de anul trecut: în cazul PayU tranzacţiile au crescut cu 21%, iar volumele cu 10% faţă de 2024, iar în cazul NETOPIA Payments volumul total al plăţilor procesate în ziua de Black Friday a crescut cu 19% faţă de 2024.

Şi fenomenul de shopping din această vineri se anunţă a fi, din nou, unul dintre cele mai aşteptate evenimente comerciale ale anului. Pentru mulţi consumatori, această perioadă reprezintă ocazia ideală de a cumpăra produse dorite la preţuri mai mici. Totuşi, dincolo de entuziasmul reducerilor, merită să ne întrebăm cât de mult economisim cu adevărat. Black Friday poate fi o oportunitate reală, dar numai pentru cei care cumpără informat şi responsabil. Reclamele, procentele impresionante şi mesajele care anunţă stocuri limitate creează presiunea de a lua decizii rapide. De multe ori, ajungem să cumpărăm produse de care nu avem nevoie, doar pentru că par avantajoase. În acest caz, reducerea nu înseamnă economie, ci o cheltuială în plus. Există şi riscul de revers al medaliei pentru achiziţiile de răsfăţ, la impuls şi insuficient calculate. Odată trecut entuziasmul achiziţiei, pot interveni regrete legate de o eventuală dezechilibrare a bugetului.

Clienţii români s-au obişnuit cu acest fenomen şi încearcă să profite de reduceri pentru a-şi cumpăra tot felul de lucruri – de la electronice şi electrocasnice până la produse destinate cadourilor de Crăciun. Dincolo de achiziţiile pe care le facem online, şi magazinele fizice vor încerca să-şi atragă cumpărătorii cu oferte care mai de care mai speciale. Este doar începutul freneziei de final de an, când clienţii sunt mai dispuşi decât în alte perioade să cheltuiască. Ca simplă observaţie, unele magazine şi-au decorat deja vitrinele cu specific de Crăciun încă de la jumătatea lunii octombrie, când gradele din termometru indicau mai degrabă o vară târzie, nicidecum (măcar) toamnă.

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează care este gradul de preocupare al cititorilor în ce priveşte acţiunile de responsabilitate socială din companii.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin