Ce ar trebui să ştim despre un bloc înainte să cumpărăm un apartament?
O vizionare de câteva minute poate fi insuficientă pentru a descoperi problemele unei locuinţe în care urmează să trăim zeci de ani. De la zgomotul din vecinătate şi riscul de inundaţii până la autorizaţiile de construire, istoricul dezvoltatorului sau lumina naturală în lunile de iarnă, multe dintre informaţiile relevante pentru o achiziţie sunt dificil de găsit. Pornind de la această problemă, Oti Lupulescu a dezvoltat ImoReview, o platformă care centralizează date oficiale despre clădiri. Cum poate tehnologia să schimbe modul în care cumpărăm locuinţe?
Cumpărarea unei locuinţe este una dintre cele mai importante decizii financiare pe care le ia o persoană, însă informaţiile pe baza cărora se face această alegere sunt adesea limitate la ceea ce apare într-un anunţ imobiliar şi la impresiile formate în timpul unei vizionări. Suprafaţa, compartimentarea, etajul sau preţul pot fi verificate relativ uşor, dar lucrurile care influenţează viaţa de zi cu zi, de la zgomotul din vecinătate şi lumina naturală până la istoricul clădirii sau riscurile asociate terenului pe care a fost construită, rămân de multe ori necunoscute.
Această diferenţă dintre informaţiile disponibile şi cele necesare pentru o decizie de cumpărare a stat la baza dezvoltării ImoReview, o platformă imobiliară creată la Cluj-Napoca de Oti Lupulescu. Ideea proiectului a apărut în iulie 2026, după mai multe experienţe personale legate de schimbarea locuinţei. „Am schimbat în ultima vreme destul de multe locuinţe şi mi-am dat seama că de multe ori, în anunţ sau chiar la vizionare, care uneori e de câteva minute, vedem şi suntem influenţaţi doar de prezentarea pe care o avem asupra proprietăţii”, povesteşte Oti Lupulescu, fondatorul ImoReview, în cadrul emisiunii ZF Real Estate by Storia. Problema este că decizia de cumpărare poate avea consecinţe pentru următoarele decenii, mai ales în cazul celor care contractează credite ipotecare pe perioade de până la 30 de ani. Dincolo de felul în care arată apartamentul, zgomotul, mirosurile din vecinătate sau documentele care descriu situaţia clădirii pot influenţa considerabil experienţa de locuire. Proiectul a pornit de la ideea unei platforme de recenzii imobiliare, în care actualii şi foştii proprietari sau chiriaşi să poată povesti cum este să locuieşti într-un anumit bloc, complex rezidenţial sau cartier. O asemenea bază de informaţii ar fi permis celor interesaţi să cumpere sau să închirieze să afle lucruri pe care vânzătorul sau agentul imobiliar nu le menţionează întotdeauna. Echipa a descoperit însă că dezvoltarea unei comunităţi suficient de mari pentru a genera recenzii relevante presupune timp, motiv pentru care proiectul s-a extins către centralizarea documentelor oficiale. Astăzi, ImoReview combină informaţiile publice despre clădiri cu o componentă socială, în care utilizatorii pot lăsa recenzii şi pot evalua imobile, proiecte rezidenţiale sau dezvoltatori. „Noi adunăm documente oficiale din registrul naţional al clădirilor şi din toate sursele oficiale. Le punem pe toate împreună şi le interpretăm. Deci nu inventăm noi nimic”, explică fondatorul. Astfel, platforma încearcă să rezolve o problemă care nu ţine neapărat de inexistenţa informaţiilor, ci de dificultatea cu care acestea pot fi identificate, corelate şi înţelese de o persoană fără pregătire de specialitate. Un exemplu oferit de Oti Lupulescu arată cât de importante pot fi informaţiile despre ceea ce urmează să se construiască în vecinătatea unei locuinţe. În luna anterioară interviului, platforma a primit o sesizare din judeţul Constanţa referitoare la o clădire aflată în construcţie.
Potrivit mesajului primit, imobilul avea autorizaţie pentru parter şi două etaje, dar urma să fie realizat cu parter şi patru etaje. Diferenţa poate părea una strict administrativă, însă pentru locatarii clădirilor învecinate consecinţele pot fi concrete: mai puţină lumină naturală, o curte umbrită sau schimbarea condiţiilor de locuire. În asemenea situaţii, accesul la informaţiile despre autorizaţiile de construire poate ajuta cumpărătorii să înţeleagă nu doar cum arată zona în prezent, ci şi cum ar putea arăta în viitor. Fondatorul atrage atenţia că o vizionare nu surprinde întotdeauna nici condiţiile reale de zgomot. Un apartament poate părea liniştit într-o seară sau într-o zi de weekend, când o fabrică din apropiere nu funcţionează sau când traficul feroviar este redus. Experienţa locuirii poate fi însă foarte diferită în zilele obişnuite de lucru. Riscul de inundaţii este un alt exemplu al informaţiilor care pot trece neobservate la momentul cumpărării. Oti Lupulescu povesteşte că a discutat cu o persoană din Cluj-Napoca mutată într-un complex rezidenţial nou, care se confrunta cu infiltraţii de apă în parcarea subterană. Verificarea adresei pe ImoReview a indicat că zona în care se afla clădirea era încadrată ca inundabilă. Această informaţie nu explică automat cauza infiltraţiilor, însă poate constitui un semnal de atenţie pentru cumpărători. „Un lucru pe care e foarte greu să îl afli înainte să te muţi şi nu cred că o să îţi spună nimeni care îţi vinde apartamentul, dar îl poţi verifica, pentru că există documente publice, dar greu de găsit”, spune fondatorul. În opinia sa, asemenea informaţii ar trebui consultate înainte de semnarea contractului, nu descoperite după mutare, când posibilităţile de a schimba decizia sunt mult mai limitate. Pe lângă informaţiile despre zone inundabile, ImoReview include, acolo unde datele sunt disponibile, anul construcţiei, regimul de înălţime, autorizaţiile aferente imobilelor, certificate energetice şi informaţii despre mişcările terenului. Fondatorul atrage atenţia că tasările sau deplasările terenului pot reprezenta un element relevant în evaluarea riscurilor asociate unei clădiri, inclusiv din perspectiva apariţiei fisurilor. Aceste date trebuie însă interpretate în contextul caracteristicilor concrete ale imobilului, fără a înlocui expertizele de specialitate. O funcţionalitate distinctă a platformei este simularea tridimensională a iluminării naturale. Utilizatorul poate selecta luna şi ora pentru a vedea cum se modifică umbrirea unei clădiri în funcţie de poziţia soarelui şi de construcţiile din apropiere. O locuinţă vizionată într-o după-amiază însorită de vară poate avea condiţii diferite de iluminare în lunile de iarnă, iar o clădire învecinată poate reduce considerabil lumina naturală. Pentru Oti Lupulescu, verificarea acestor aspecte este importantă tocmai pentru că locuinţa este utilizată pe tot parcursul anului, nu doar în momentul vizionării. Inteligenţa artificială a devenit unul dintre instrumentele utilizate în dezvoltarea platformei. Potrivit fondatorului, tehnologia ajută echipa să interpreteze denumirile documentelor şi să stabilească legătura dintre acestea şi adresele la care se referă. Procesul nu presupune doar colectarea automată a unor fişiere, ci şi organizarea lor astfel încât utilizatorul să poată găsi informaţiile relevante pentru o anumită clădire. Oti Lupulescu are pregătire tehnică şi spune că a construit cea mai mare parte a infrastructurii vizibile a platformei. În prezent, echipa oficială ImoReview este formată din două persoane, însă proiectul beneficiază şi de consultarea unui grup mai larg de specialişti din domeniul imobiliar din Cluj-Napoca. În dezvoltarea serviciilor este implicat inclusiv un evaluator autorizat, alături de care echipa pregăteşte noi funcţionalităţi. Fondatorul subliniază că platforma respectă un principiu important în prelucrarea informaţiilor: acolo unde datele lipsesc, acestea nu sunt înlocuite cu estimări bazate pe vecinătate. Dacă mai multe blocuri dintr-o zonă au fost construite în acelaşi an, ImoReview nu presupune automat că şi o clădire pentru care nu există documente are aceeaşi vechime. Informaţia rămâne necompletată până când poate fi susţinută de date.
Extinderea geografică a proiectului a fost rapidă. ImoReview a pornit din Cluj-Napoca, oraşul în care se află şi echipa, întrucât informaţiile locale erau mai accesibile şi mai bine digitalizate. Ulterior, platforma a început să includă adrese din alte oraşe mari, din reşedinţele de judeţ şi din localităţile aflate în jurul acestora. Cu aproximativ două săptămâni înainte de interviul din 3 noiembrie 2026, echipa realizase o extindere importantă la nivel naţional. Potrivit lui Oti Lupulescu, baza de date ajunsese la puţin peste 500.000 de adrese documentate, iar obiectivul este acoperirea întregii ţări.
Primele rezultate privind interesul publicului au apărut imediat după extinderea naţională. În cele două săptămâni menţionate în interviu, platforma a înregistrat aproximativ 5.000 de vizitatori unici, potrivit datelor prezentate de fondator pe baza instrumentelor Google. Acesta estimează că un utilizator verifică, în medie, două adrese, deşi comportamentul diferă de la o persoană la alta. Unii consultă informaţii despre o singură locuinţă, în timp ce alţii compară mai multe proprietăţi înainte de a lua o decizie. O mare parte a traficului vine din căutările efectuate pe Google, utilizatorii ajungând pe platformă prin introducerea unei adrese. Printre informaţiile consultate frecvent se numără anul construcţiei şi caracteristicile clădirilor învecinate. Harta permite verificarea imobilelor din jurul unei proprietăţi, inclusiv a autorizaţiilor de construire disponibile pentru acestea. Deşi proiectul se află încă într-o etapă timpurie, fondatorul a început să testeze soluţia şi în afara României. Primele pieţe internaţionale vizate sunt Germania şi Statele Unite, unde platforma se află într-un stadiu mai puţin avansat decât pe piaţa locală. Alegerea Statelor Unite este legată inclusiv de volumul mare de date publice disponibile despre imobile. Spre deosebire de România, unde una dintre principalele dificultăţi este identificarea documentelor distribuite între instituţii, piaţa americană oferă, în anumite zone, cantităţi foarte mari de informaţii care trebuie selectate şi organizate. Oti Lupulescu menţionează inclusiv existenţa unor date despre sesizări referitoare la instalaţiile clădirilor sau despre probleme precum parcarea ilegală în apropierea imobilelor. În acest caz, provocarea nu mai este neapărat găsirea informaţiilor, ci alegerea celor care contează pentru o persoană interesată să cumpere sau să închirieze. Fondatorul face referire şi la Austria, unde, potrivit informaţiilor sale, pot fi accesate date despre istoricul tranzacţiilor pentru anumite proprietăţi, ceea ce poate contribui la o mai bună înţelegere a preţurilor efective de vânzare. Pe termen lung, Oti Lupulescu îşi doreşte ca verificarea unei proprietăţi pe o platformă de acest tip să devină o etapă obişnuită a procesului de cumpărare sau închiriere. Nu avansează o ţintă privind numărul de utilizatori sau de adrese care ar urma să fie incluse în următorii ani, considerând că proiectul este încă prea nou pentru asemenea estimări. Ambiţia sa este însă ca o persoană care caută o locuinţă să ştie că există un loc în care poate consulta informaţii relevante înainte de a lua o decizie. În opinia fondatorului, aceste date nu trebuie privite exclusiv ca instrumente de negociere. Ele pot influenţa alegerea unei locuinţe sau chiar decizia de a renunţa la o achiziţie. „Poate nu trebuie să fie neapărat legat de preţ. Poate va fi şi decizia de cumpărare influenţată, pentru că dacă stai 30 de ani sau 50 de ani într-un anumit imobil, cred că ar trebui să ştii cât mai multe lucruri despre el”, spune Oti Lupulescu.
Carte de vizită
1. Oti Lupulescu este fondatorul ImoReview, o platformă imobiliară dezvoltată la Cluj-Napoca, care centralizează informaţii oficiale despre clădiri şi permite utilizatorilor să consulte recenzii despre locuinţe, proiecte rezidenţiale şi dezvoltatori.
2. Ideea platformei a apărut în iulie 2026, pornind de la experienţele personale ale fondatorului, care a schimbat mai multe locuinţe şi a observat cât de dificil este să afli, înainte de cumpărare sau închiriere, cum este să locuieşti într-un anumit imobil.
3. ImoReview a ajuns la peste 500.000 de adrese documentate din România şi a atras aproximativ 5.000 de vizitatori unici în două săptămâni de la extinderea la nivel naţional. Echipa este formată din două persoane, iar platforma a început să fie testată şi în Germania şi Statele Unite.
Ce ascund clădirile în care vrem să locuim?
Ideile principale din discuţia cu reprezentantul ImoReview:
1. Informaţiile despre o locuinţă merg dincolo de suprafaţă, preţ şi compartimentare. ImoReview centralizează, acolo unde sunt disponibile, date despre anul construcţiei, regimul de înălţime, autorizaţii, certificate energetice, zone inundabile, mişcări ale terenului şi alte caracteristici ale clădirilor.
2. Zgomotul, lumina naturală şi riscurile de infiltraţii sunt printre problemele pe care o vizionare obişnuită nu le poate evidenţia întotdeauna. Fondatorul platformei menţionează cazul unui complex rezidenţial din Cluj cu infiltraţii în parcarea subterană, amplasat într-o zonă identificată ca inundabilă, dar şi situaţia unei construcţii din Constanţa în cazul căreia au fost semnalate neconcordanţe privind regimul de înălţime.
3. Tehnologia permite simularea iluminării clădirilor în diferite anotimpuri şi la diferite ore. Utilizatorii pot consulta o reprezentare 3D pentru a înţelege cum sunt influenţate lumina naturală şi umbrirea de poziţia clădirilor vecine, inclusiv în lunile de iarnă.
4. Inteligenţa artificială este utilizată pentru identificarea şi interpretarea documentelor publice. Una dintre dificultăţile întâmpinate de echipă este lipsa unui sistem unitar de publicare a informaţiilor de către autorităţi. Documentele pot avea denumiri greu de interpretat şi pot fi distribuite pe site-urile mai multor instituţii.
5. Platforma include şi informaţii despre dezvoltatorii imobiliari, istoricul companiilor şi dosarele în instanţă. Oti Lupulescu consideră că accesul la asemenea date poate contribui la decizii de cumpărare mai bine fundamentate şi, în unele situaţii, la negocierea unui preţ mai apropiat de caracteristicile reale ale proprietăţii.
Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Oti Lupulescu:
1. Ce nu ştim, de fapt, despre locuinţele pe care le cumpărăm? Care sunt lucrurile pe care ar trebui să le verificăm înainte de a lua o decizie?
Sunt foarte multe informaţii pe care nu le aflăm dintr-un anunţ imobiliar sau dintr-o vizionare de câteva minute. De exemplu, zgomotul. Poţi merge la vizionare într-o seară sau într-o zi de weekend, când fabrica din apropiere nu funcţionează sau când nu trece trenul pe calea ferată din spatele blocului. Un alt aspect important este riscul de inundaţie. Am discutat recent cu cineva din Cluj care se mutase într-un complex rezidenţial nou şi avea probleme cu infiltraţiile de apă în parcarea subterană. Am verificat adresa pe platformă şi am constatat că imobilul se afla într-o zonă încadrată ca inundabilă. La fel de importante sunt autorizaţiile de construire pentru clădirile din apropiere. Am primit un mesaj de la o persoană din Constanţa care ne-a semnalat că un imobil aflat în construcţie lângă locuinţa sa avea autorizaţie pentru parter şi două etaje, dar urma să ajungă la parter şi patru etaje. O asemenea diferenţă poate influenţa lumina naturală, umbrirea curţii sau distanţa faţă de clădirea vecină. Toate aceste lucruri pot avea un impact major asupra vieţii de zi cu zi, mai ales când cumpărăm o locuinţă pentru care luăm un credit pe 30 de ani.
2. Cum funcţionează ImoReview şi ce informaţii poate găsi un cumpărător despre un bloc sau despre dezvoltatorul unui proiect rezidenţial?
Ideea iniţială a fost să construim o platformă de recenzii imobiliare, unde actualii şi foştii locatari să povestească despre experienţa lor. Ne-am dat seama însă că durează foarte mult să aduni suficiente recenzii, aşa că am început să dezvoltăm şi componenta bazată pe documente oficiale. Astăzi, centralizăm informaţii din diferite surse publice şi le asociem adreselor. Utilizatorii pot găsi, în funcţie de disponibilitatea datelor, anul construcţiei, regimul de înălţime, autorizaţii, informaţii despre zone inundabile, certificate energetice sau date despre mişcările terenului. Avem şi o simulare 3D prin care poţi vedea cum este iluminată o clădire în diferite luni ale anului şi la diferite ore. În cazul proiectelor rezidenţiale, includem şi informaţii despre dezvoltator, istoricul firmelor şi dosarele în instanţă. Folosim inclusiv inteligenţa artificială pentru a interpreta documentele care au denumiri greu de înţeles şi pentru a le corela cu adresele corespunzătoare. Un principiu foarte important este că nu completăm informaţiile care lipsesc prin presupuneri. Dacă nu ştim anul construcţiei unui bloc, nu îl deducem din anul în care au fost construite clădirile vecine. Lăsăm informaţia necompletată.
3. Cum vreţi să transformaţi ImoReview într-un business? Ce servicii vor fi plătite şi care sunt planurile de extindere?
Modelul de monetizare va combina serviciile pentru persoane fizice cu cele pentru companii. Pentru utilizatorii obişnuiţi, informaţiile disponibile pe platformă sunt gratuite. În schimb, cei care vor să meargă mai bine pregătiţi la vizionare vor putea descărca un dosar al clădirii, un audit care să îi ajute să înţeleagă mai bine proprietatea şi să negocieze în cunoştinţă de cauză. Pe partea de business, vrem să valorificăm datele şi informaţiile pe care le colectăm pentru a oferi servicii băncilor, dezvoltatorilor sau altor instituţii interesate de piaţa imobiliară. Avem şi diferite calculatoare pentru construcţii şi credite, pe care continuăm să le dezvoltăm.

Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










