Românii plătesc mai mult pe unt decât acum cinci ani, dar cumpără mai puţin. Vânzările de unt din retail au ajuns la 770 de milioane de lei (circa 153 de milioane de euro) în 2025, cu 23% peste nivelul din 2020, în timp ce volumele au scăzut cu aproape 7%, arată datele Euromonitor.

Consumul a coborât de la 13.600 de tone în 2020 la 12.700 de tone anul trecut. Raportând valoarea vânzărilor la volum, un kilogram de unt a costat în medie circa 61 de lei la raft în 2025, faţă de 46 de lei în 2020, potrivit calculelor ZF.

Preţul a atins vârful în 2023

Evoluţia nu a fost liniară. În 2022, valoarea pieţei a sărit cu 24%, la 751,7 milioane de lei, iar volumele au scăzut cu 10%. Consumul a atins minimul perioadei în 2023, cu 11.400 de tone, an în care preţul mediu a ajuns la 64 de lei pe kilogram.

Din 2023, volumele au revenit cu 11%. Doar anul trecut, vânzările au crescut cu 4% în volum şi cu 9% în valoare.

Untul este, de altfel, categoria de lactate cu cea mai lentă creştere a încasărilor. În acelaşi interval, piaţa de brânzeturi a crescut cu 66%, la 5,16 miliarde de lei, iar cea de smântână cu 55%, la 1,02 miliarde de lei.

Cine vinde untul din magazine

Grupul francez Lactalis, care deţine brandurile Albalact, Covalact şi Président, are 52,9% din vânzările de unt din retail, de peste cinci ori mai mult decât următorul jucător.

Pe locul doi se află Royal FrieslandCampina (Napolact), cu 9,5%, urmat de Arla Foods (Lurpak), cu 2,5%. Primii trei adună 64,9% din piaţă.

O parte din untul de la raft nu este făcut în România. Arla nu are fabrică locală, iar o parte din vânzările Lactalis vin din import, prin brandul Président, pe a cărui etichetă ţara de origine este Franţa.

Pentru 2026, Euromonitor estimează vânzări de 798 de milioane de lei (+3,6%) şi volume stabile, de 12.700 de tone. Dacă estimarea se confirmă, consumul va stagna după doi ani de creştere.