În ciuda tuturor crizelor prin care România a trecut anul acesta, la firul ierbii, pe şantiere lucrurile încep să se lege în energie. Preţul nu spune încă povestea aceasta, dar cu miile de megawaţi regenerabili ajutaţi de stocare impactul în preţ ar trebui să se vadă în curând.

Ziarul Financiar documentează lunar evoluţia sistemului de producţie de energie din România. Ce arată datele? Un an record ca puneri în funcţiune care cel mai probabil va fi urmat de un 2027 cel puţin la fel de bun, în absenţa unor evenimente majore.

Astfel, în energia solară au fost montaţi 1.520 MW de putere de la începutul anului până la începutul lunii octombrie, până la un total de 4.614 MW. Aici este vorba exclusiv despre proiectele utility-scale. În energia eoliană, s-au montat în acelaşi interval de analiză 305 MW de capacitate, până la o putere de 3.441 MW. În centralele pe gaze apar în statisticile Transelectrica 105 MW de putere nouă. Cărbunii continuă scăderea, cu 385 MW de putere, astfel că la începutul lui octombrie România are un parc de generare de energie de 20.730 MW, un net pozitiv de 1.552 MW faţă de prima zi a anului. Doar ca puneri în funcţiune noi vorbim de 1.930 MW, eolian, solar şi gaz.

Dar asta nu a fost tot. România a ajuns la proiecte de stocare cu o putere instalată de 1.162 MW la începutul lui octombrie, un salt de 668 MW faţă de finalul anului trecut. Prosumatorii nu au stat pe loc şi au ajuns la 4.149 MW de capacitate la începutul lui august, ultimele date publicate de Transelectrica, un plus de 695 MW faţă de prima zi a anului. În total, stocare, prosumatori, regenerabile noi totalizează 3.293 MW de putere nouă adusă în sistemul naţional de producţie.

Iar anul viitor are şanse să fie şi mai bun.

„Ritmul este rapid şi e greu să ţinem statisticile (pe zona de prosumatori), dar credem noi că până la sfârşitul anului vom ajunge undeva la 3 GW în total de capacităţi noi de energie solară instalată. La fel şi în 2027, estimăm tot pe acolo, ţinând cont de aceste noi proiecte care şi-au anunţat deciziile de investiţii“, spunea recent Andrei Manea, directorul executiv al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association).

Tot Manea spune că cel mai probabil vom termina anul cu o putere de 2 GW pentru ca la anul România să ajungă la o putere în stocare de 5 GW. Stocarea este esenţială pentru a „educa“ profilul variabil al energiei verzi, profil care anul acesta am văzut că se aplică inclusiv energiei în bandă, cum este cea generată de Nuclearelectrica.

Liviu Gavrilă, vicepreşedinte RWEA (Asociaţia Română pentru Energie Eoliană)

„După ce am vorbit cu principalii producători de echipamente din piaţă, avem undeva între 600 şi 700 MW pe care îi putem considera ca fiind construiţi în acest an. Dar la aceştia, anul viitor, având în vedere contractele semnate, negocierile avansate, respectiv proiectele care sunt deja iniţiate, estimăm undeva la peste 1,3 GW. Deci în urma verificărilor, pot spune că 2026, respectiv 2027, vor aduce 2 GW în plus de eolian.“

„Până de curând spuneam că energia regenerabilă nu este predictibilă, pentru că nu avem resursă tot timpul, dar anul acesta ne-a arătat că şi alte tehnologii, care ar trebui să funcţioneze în bandă şi să se dea acea siguranţă, totuşi au eşuat.“

Febra şantierului solar se vede în locurile de muncă şi, pe orizontală, în afacerile companiilor care construiesc aceste proiecte.

„Noi avem studii făcute de Solar Power Europe (asociaţie europeană în domeniul energiei solare) care ne situează undeva la circa 60.000 de persoane angajate în zona de de fotovoltaice. În varianta optimistă a studiilor, putem să ajungem undeva pe la 100.000 de oameni la nivelul orizontului 2030. Am avut bucuria, privilegiul, să lucrez cu tineri zi de zi, care au venit de pe băncile facultăţi. Eu cred că avem o pepinieră foarte, foarte bună de energeticieni“, a mai precizat Andrei Manea.

Şi pe partea de energie eoliană prognozele sunt bune, spunea recent Liviu Gavrilă, vicepreşedinte RWEA (Asociaţia Română pentru Energie Eoliană).

„După ce am vorbit cu principalii producători de echipamente din piaţă, avem undeva între 600 şi 700 MW pe care îi putem considera ca fiind construiţi în acest an. Dar la aceştia, anul viitor, având în vedere contractele semnate, negocierile avansate, respectiv proiectele care sunt deja iniţiate, estimăm undeva la peste 1,3 GW. Deci în urma verificărilor, pot spune că 2026, respectiv 2027, vor aduce 2 GW în plus de eolian.“

Iar pe termen lung, spre 2030, România ar trebui să se stabilizeze la circa 10-12 GW de energie verde şi stocare.

„În acest moment, avem cel puţin 20-25 GW de proiecte cu autorizaţii de înfiinţare, iar eu cred că putem vorbi de un grad minim de realizare de 50%, la această etapă de avizare. Deci undeva până în 2028-2029, depinde de durata de implementare a proiectelor acestora, ar trebui să vedem cel puţin 10-12 GW (stocare, eolian, solar). Ceea ce avem acum, eu cred că ar trebui să ne bucure, pentru că după o perioadă lungă de timp în care nu s-a construit, în sfârşit vedem că ceea ce se întâmplă în prezent se va derula şi pe parcursul următorilor 2-3 ani“, a mai precizat Gavrilă.

Andrei Manea, directorul executiv al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association)

„Ritmul este rapid şi e greu să ţinem statisticile (pe zona de prosumatori), dar credem noi că până la sfârşitul anului vom ajunge undeva la 3 GW în total de capacităţi noi de energie solară instalată. La fel şi în 2027, estimăm tot pe acolo, ţinând cont de aceste noi proiecte care şi-au anunţat deciziile de investiţii.”